SITUAȚIA EPIDEMIOLOGICĂ PRIN INFECȚIA COVID-19 ȘI PROCESUL DE VACCINARE mai multe >>>
PROGRAMARE LA VACCINARE Programează-te aici>>>
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ RECOMANDĂ CETĂȚENILOR SĂ RESPECTE MĂSURILE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ PENTRU PREVENIREA RĂSPÂNDIRII INFECȚIEI COVID-19

Ecaterina Busuioc, șef secție: „Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la preparatele antimicrobiene”

Ecaterina Busuioc, șef secție: „Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la preparatele antimicrobiene”

Anual, 700.000 de oameni decedează din cauza complicațiilor provocate de rezistența la preparatele antimicrobiene – o amenințare pentru sănătatea umană și animală. Potrivit estimărilor, până în 2050, fenomenul ar putea provoca mai multe victime decât cancerul, iar cifra ar putea atinge 10 milioane de decese anual. Cât de periculoasă este rezistența antimicrobiană aflăm de la medicul-epidemiolog Ecaterina Busuioc, șefa secției Supraveghere epidemiologică a infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistență antimicrobiană din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică.

Dna Busuioc, utilizarea greșită și în exces a antibioticelor a contribuit la crearea rezistenței la preparatele antimicrobiene. De ce este atât de periculos acest fenomen?

În pofida măsurilor întreprinse la nivel global, ponderea bolilor transmisibile cauzate de microorganismele multirezistente la antimicrobienele de ultimă generație, este în creștere. În același timp, ritmul de descoperire (numai 1 din 16 antibiotice în cercetare ajung la aplicare clinică) și producere a unor noi clase de antimicrobiene a încetinit semnificativ în ultimele decenii.

Estimările Rețelei europene de supraveghere a rezistenței antimicrobiene (EARSNet) arată că peste 670.000 de infecții din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (EEA) sunt generate de microorganisme rezistente la antimicrobiene, iar anual, decesul a 33.000 de persoane este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabilă cu numărul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie. Se estimează că povara economică asociată cu infecțiile rezistente la antibiotice este de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (însemnând costuri suplimentare de asistență medicală și pierderi de productivitate a muncii din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice). Conform datelor Centrului European de Control al Bolilor, povara reprezentată de fiecare dintre cele 16 bacterii rezistente la antibiotice examinate a crescut. Numărul deceselor atribuite infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae, o bacterie rezistentă la carbapeneme, o clasă de antibiotice de ultimă linie, a crescut de șase ori. Este o tendință îngrijorătoare, deoarece aceste bacterii se pot răspândi cu ușurință în instituțiile medico-sanitare, dacă nu sunt realizate măsuri adecvate de prevenire și de control al infecțiilor. Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Escherichia coli, o bacterie rezistentă la cefalosporine de a treia generație, a crescut de patru ori.

Care este predestinația antibioticelor în tratamentul infecțiilor și de ce apare fenomenul de antibiorezistență?

Rezistența la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții evoluează și devin rezistente la preparatele antimicrobiene precum antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele folosite în tratamentul infecțiilor, pe care acestea le cauzează. Ca urmare, infecțiile devin mai greu de tratat, sporind riscul de boli grave și chiar deces.

Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene, precum pneumonia cauzată de pneumococi sau infecţiile fluxului sanguin cauzate de stafilococi etc. Nu toate antibioticele sunt active împotriva tuturor bacteriilor. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care diferă, în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficient împotriva unui singur tip sau împotriva mai multor tipuri de bacterii. Administrarea antibioticelor în răceli şi gripe, care sunt provocate de virusuri, este greșită, deoarece antibioticele nu sunt eficiente. Dacă utilizați incorect antibioticele – modificați doza, frecvența sau durata tratamentului prescris de medic, bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente.

Respectaţi întotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor. Nu împărțiți medicamentele cu alte persoane și nu le folosiți pe cele rămase de la tratamentul precedent. Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice. Astfel, dacă la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alți membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect.

Cât de gravă este situaţia în Republica Moldova, comparativ cu alte ţări?

Dovezile generate în anul 2021 din sistemul național de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene au demonstrat o creștere pregnantă a rezistenței la antimicrobiene, după cum urmează: Klebsiella pneumoniae este rezistentă la toate clasele de cefalosporine (generația a III-a – 100%; generația a IV-a – 94,87%; generația a II-a – 64,1%). De asemenea, în 48,71% cazuri, Klebsiella pneumoniae atestă rezistență la antibioticele de rezervă, precum carbapenemele.

De asemenea, în 75% din tulpinile de Escherichia coli s-au dovedit a fi rezistente cefalosporine de generația a III-a, cefalosporine de generația a IV-a și fluorochinolone, iar la cefalosporinele de generația a II-a rezistența a constituit 12,5%.

Tulpinile de Pseudomonas aeruginosa au prezentat rezistență majorată la antimicrobienele de rezervă, precum carbapenemele în 76,47% cazuri, la aminoglicozide – 70,59%, peniciline (piperacillin-tazobactam), cefalosporine de generația a III-a (ceftazidim), fluorchinolone – 58,82%.

Tratamentul medicamentos, în cazul pneumoniilor cauzate de bacterii, suferă eşec din cauza administrării iraționale și, deseori, în exces a antimicrobienelor. Republica Moldova este printre primele 30 țări ale lumii cu povară înaltă a tuberculozei multidrog rezistentă.

Cum au influențat tratamentele împotriva COVID-19 la creșterea acestei incidențe?

În perioada pandemiei de COVID-19, conform unui studiu din China, în 72% din cazuri, pacienții cu COVID-19 spitalizați în lunile ianuarie-aprilie ale anului 2020, au fost tratații cu antibiotice cu spectru larg de acțiune.

OMS nu recomandă prescrierea antibioticilor în scopul prevenirii și/sau a tratamentului pacienților cu forme ușoare și medii de COVID-19, în lipsa suspecției la o infecție bacteriană. Administrarea empirică a preparatelor antimicrobiene la pacienții cu forme grave de COVID-19 se recomandă după prelevarea sângelui pentru investigațiile microbiologice, iar în baza rezultatelor, de ajustat tratamentul prescris.

Consumul sporit de antibiotice în perioada pandemiei de COVID-19 poate cauza și reacții adverse precum infecția cu Clostridioides difficile, care se manifestă prin diaree, febră până la colite. Conform studiilor, efectele pe termen lung ale pandemiei provocate de infecția COVID-19, spre exemplu a bolilor pulmonare cronice post-COVID-19, vor spori necesitatea tratamentelor cu antibiotice și a internărilor în spitale, fapt ce ar putea crește riscul de colonizare și infectării cu microorganisme rezistente, cum ar fi Pseudomonas aeruginosa. Consumul majorat al antibioticelor în timpul pandemiei COVID-19 ar putea spori producerea de antimicrobiene, ceea ce poate accelera modificările concentrațiilor antimicrobienelor în mediu și, în consecință, poate afecta presiunile selective pentru rezistența antimicrobiană în sistemele de apă și sol. Acest lucru, la rândul său, ar putea duce la selecția pentru AMR în cadrul animalelor și ar putea crește prevalența microorganismelor rezistente la om, animal și mediu în lanțul de aprovizionare cu alimente pe bază de animale, deși impactul va varia în funcție de antimicrobian și patogen.

Care sunt afecţiunile cauzate de bacteriile rezistente?

Bacteriile rezistente la antibiotice pot cauza infecţii ale tractului urinar, pneumonii, infecţii ale pielii, infecții diareice, infecţii ale fluxului sanguin. Localizarea infecţiei depinde de bacterie şi de starea pacientului.

Pacienţii tratați în spitale sunt expuşi riscului infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM), indiferent de motivul internării, inclusiv: pneumonii, septicemii, infecţii postchirurgicale. IAAM pot fi provocate de MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, un antibiotic reprezentativ pentru cele eficiente de obicei împotriva Staphylococcus aureus), Enterobacteriaceae producente de BLSE (care generează beta-lactamaze cu spectru extins, enzime capabile să distrugă unele antibiotice), Enterococi rezistenţi la vancomicină, Acinetobacter baumannii rezistent la carbapeneme etc. În Uniunea Europeană, 4,75% din povara pe care o reprezintă bacteriile rezistente la antibiotice o constituie IAAM.

Primul studiu național de prevalență IAAM și consumul antimicrobienelor efectuat în anul 2018 a demonstrat o prevalență IAAM de 1,6%. Prevalența IAAM în secțiile de terapie intensivă/reanimare/accident vascular cerebral constituie 20%. În structura IAAM, ponderea majoră este reprezentată de pneumonii (25%), infecții de sit chirurgical (16%) și infecții ale tractului urinar (11,3%). Cel mai frecvent agent cauzal a fost raportat Klebsiella spp.: în pneumonii (37,5%), infecții de situs chirurgical (37,5%) și infecții ale tractului urinar (40%), prezentând o rezistență sporită la cefalosporine de generația a III-a (84,6%) și la carbapeneme (46,2%).

Cum putem preveni apariția rezistenței la antibiotice?

Aceste dovezi impun necesitatea unor măsuri de intervenţie de maximă urgenţă la toate nivelurile. Combaterea eficientă a rezistenței antimicrobiene este o problemă complexă și necesită implicarea tuturor.

Comunicarea și educarea trebuie să ducă la creșterea gradului de conștientizare publică și profesională a fenomenului de rezistență antimicrobiană, pentru prescrierea corectă, consumul rațional al antimicrobienelor, dar și prevenirea și controlul infecțiilor.

Astfel, conducătorii de spitale și lucrătorii medicali urmează să asigure implementarea programelor de gestionare adecvată a antibioticelor, împreună cu practicile de prevenire și control a infecțiilor, care asigură siguranța pacienților și calitatea actului medical.

În reducerea AMR, comunicarea medicului de familie cu pacienţii este esenţială. Studiile arată că satisfacţia pacienţilor în îngrijirea primară depinde de comunicarea eficientă mai mult decât de primirea unei reţete pentru antibiotice, iar prescrierea unui antibiotic pentru o infecţie a căilor respiratorii superioare nu scade rata vizitelor ulterioare la medic. Recomandările medicale profesionale influenţează percepţiile şi atitudinea faţă de boala lor şi nevoia percepută de antibiotice, în special atunci când sunt informaţi cu privire la ce trebuie să se aştepte în cursul bolii, inclusiv perioada realistă de recuperare şi strategiile de autotratament.

Câteva reguli privind consumul antibioticelor:

  • Utilizați antibioticele numai la prescrierea medicului.
  • Nu cereți antibiotice în cazul în care medicul spune că nu aveți nevoie de ele.
  • Întotdeauna urmați sfatul medicului atunci când utilizați antibioticele.
  • Nu utilizați antibioticele rămase în urma unui alt tratament.
  • Preveniți infecțiile prin spălarea frecventă a mâinilor, folosirea alimentelor sigure, evitarea contactului cu persoanele bolnave și vaccinarea la timp.