SITUAȚIA EPIDEMIOLOGICĂ PRIN INFECȚIA COVID-19 ȘI PROCESUL DE VACCINARE mai multe >>>
PROGRAMARE LA VACCINARE Programează-te aici>>>
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ RECOMANDĂ CETĂȚENILOR SĂ RESPECTE MĂSURILE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ PENTRU PREVENIREA RĂSPÂNDIRII INFECȚIEI COVID-19

Bruceloza: transmitere și simptome

Bruceloza este o boală zooantroponoză (cu transmitere de la animalul bolnav la oameni), care se caracterizează clinic prin febră intermitentă (ondulatorie), afectarea sistemelor locomotor, nervos, cardiovascular, urinar, cu evoluție frecventă în forme cronice. Bruceloza a fost descrisă pentru prima dată în 1861 în Malta, de unde şi o denumire a ei – febra maltică. În 1886, agentul patogen al acestei febre a fost descoperit de Bruce, de unde şi denumirea acestui agent, Brucella şi a bolii – bruceloza.

Ca agent cauzal al bolii servesc mai multe specii de brucella, patogene pentru om fiind B.melitensis – ce provoacă bruceloza la oi și capre (cea mai invazivă și agresivă formă de boală și care poate migra la vitele cornute mari), B.suis – bruceloza porcină, B.abortus – bruceloza bovina și B.canis – bruceloza câinilor de vânătoare.

Brucella este un parazit intracelular, care pătrunde în celulele sistemului reticuloendotelial (splină, ficat, măduvă osoasă, noduli limfatici şi rinichi), provocând  răspunsul imun al gazdei. Brucelele pot pătrunde în organismul omului pe cale alimentară — prin mucoasele neafectate ale tractului gastric cu produsele animaliere (laptele nepasteurizat sau nefiert, brânza dulce, carnea insuficient prelucrată termic), pe cale aeriană – în plămâni, ochi, prin contact direct cu animalele bolnave. Deosebit de contagioase sunt contactele cu lichidele fetale, feții avortați sau mort născuți, contactul cu pielicelele, pielea, lâna acestora. Bruceloza la animale foarte frecvent condiționează sterilitate și avorturi.

În condiții de producție molipsirea poate avea loc în cazul nerespectării regimurilor tehnologice de prelucrare a produselor animaliere, cât și de securitate și igienă a muncii angajaților.

Brucelele sunt viabile în apă – până la 90 zile, în lapte – 10-15 zile, brânză – 45 zile, urina bovinelor – 4 zile, băligar – 120 zile. Temperatura de 600 le distruge în 30 minute, fierberea – momentan. Acțiune bactericidă au soluțiile de fenol, lizol, formalină, cloramină.

După o perioadă de incubație de 1-3 săptămâni, boala debutează acut, cu febră intermitentă, astenie, transpiraţii. Pot fi prezente semne gastrointestinale şi neurologice. Nodulii limfatici se măresc, splina devine palpabilă. Uneori apare icterul ca urmare a hepatitei brucelozice. Durerile profunde şi limitarea mişcărilor sunt cauzate de artrite, bursite, steomielită. După stadiul iniţial de infecţie, poate urma stadiul cronic, cu astenie, subfebrilităţi, nervozitate şi alte semne nespecifice. Bolnavii de bruceloză nu prezintă pericol pentru alte persoane, spitalizarea acestora poartă doar scop curativ și nu antiepidemic. De rând cu formele manifeste ale boli, procesul infecțios poate decurge și asimptomatic, depistându-se serologic persoane ce reacționează pozitiv, fără manifestări clinice.

Receptivitatea către boală este generală, însă cel mai frecvent se îmbolnăvesc specialiștii veterinari, angajații fermelor de animale, ciobanii, muncitorii de la abatoare. Cazurile de boală, îndeosebi bruceloza ovină, se înregistrează preponderant la sfârșit de iarnă, primăvara – în timpul fătatului oilor, caprelor.

Profilaxia brucelozei umane constă în realizarea cu strictețe a măsurilor sanitar-veterinare, având ca scop depistarea la timp a brucelozei la animale, lichidarea acestora ca surse de infecție, crearea condițiilor salubre de lucru la ferme, abatoare, combinatele de lapte și carne.

Printre  măsurile eficiente de profilaxie enumerăm: nu se admite pregătirea brânzei de oi, unde nu există condiţii pentru prepararea ei, consumarea acesteia se recomandă după o perioadă de 60 de zile din momentul pregătirii; laptele de vacă sau de oi se foloseşte numai după pasteurizare sau fierbere, carnea trebuie prelucrată termic suficient.

Angajatorii sunt obligați să asigure angajaților condiţii pentru respectarea normelor sanitaro-igienice de lucru, să asigure lucrătorii fermelor cu îmbrăcăminte de protecţie, precum spălarea și dezinfectarea acesteia.

Menționăm că din a.2001 și până în prezent, cazuri de bruceloză umană în R.Moldova nu au fost înregistrate.