SITUAȚIA EPIDEMIOLOGICĂ PRIN INFECȚIA COVID-19 ȘI PROCESUL DE VACCINARE mai multe >>>
PROGRAMARE LA VACCINARE Programează-te aici>>>
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ RECOMANDĂ CETĂȚENILOR SĂ RESPECTE MĂSURILE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ PENTRU PREVENIREA RĂSPÂNDIRII INFECȚIEI COVID-19

12 decembrie — Ziua Internațională a Acoperirii Universale cu Servicii de Sănătate

12 decembrie — Ziua Internațională a Acoperirii Universale cu Servicii de Sănătate

Anual, pe data de 12 decembrie este marcată Ziua Internațională a Acoperirii Universale cu Servicii de Sănătate, scopul căreia este sporirea gradului de conștientizare a populației cu privire la necesitatea sistemelor de sănătate echitabile, rezistente și acoperirea universală cu servicii de sănătate.

Această zi a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 2012 drept o prioritate esențială pentru dezvoltarea comunității internaționale.

Genericul evenimentului din acest an este „Nu lăsați sănătatea nimănui în urmă: Investiți în sistemele de sănătate pentru toți”.

Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate înseamnă că toți indivizii beneficiază de servicii de sănătate de care au nevoie, fără a suferi dificultăți financiare. Aceasta include întregul spectru de servicii de sănătate esențiale și de calitate: de la promovarea sănătății la prevenire, tratament, reabilitare și îngrijire paliativă pe tot parcursul vieții.

Furnizarea acestor servicii necesită forță de muncă în domeniul sănătății și îngrijirii cu o combinație optimă de competențe, care sunt distribuiți în mod echitabil, sunt protejați și susținuți în mod adecvat, și se bucură de o muncă decentă.

Pandemia de COVID-19, a evidențiat necesitatea protejării lucrătorii din domeniul sănătății și din îngrijire, de a acorda prioritate investițiilor în educația și angajarea lor și de a valorifica parteneriate pentru a le oferi condiții decente de muncă. La nivel mondial se estimează o necesitate de peste 18 milioane de lucrători medicali suplimentari până în anul 2030.

La nivel global cel puțin jumătate din populația lumii nu are acces la servicii esențiale de sănătate și peste 930 de milioane de persoane (aproximativ 12% din populația lumii) cheltuiesc minimum 10% din bugetul familiei pentru a plăti serviciile medicale.

Protejarea oamenilor de consecințele financiare ale achitării serviciilor de sănătate din propriile economii scade din riscul ca aceștia din urmă să ajungă în sărăcie, atunci când o boală neașteptată îi silește să–și cheltuiască economiile de o viață, să vândă bunurile sau să se împrumute, distrugându-și viitorul lor, și adesea — pe cel al copiilor lor. Sănătatea bună permite copiilor să învețe și adulților să câștige, îi ajută pe oameni să scape din sărăcie și oferă baza dezvoltării economice pe termen lung.

În Republica Moldova, potrivit unui studiu recent, realizat de către Asociația Keystone Moldova «Acces echitabil la servicii de sănătate a grupurilor vulnerabile şi dezavantajate în contextul COVID-19» a demonstrat faptul, că pandemia a redus accesul la serviciile de sănătate pentru bolnavii cronici. Cel mai mult au avut de suferit persoanele cu dizabilităţi, cu diabet zaharat, sau HIV şi cei aflaţi în îngrijire paliativă. Mulţi dintre persoanele cu boli cronice au fost nevoiţi să reducă cheltuielile pentru hrană şi îmbrăcăminte în favoarea celor vitale pentru sănătate. În pandemie, pacienţii în îngrijiri paliative au redus cheltuielile cotidiene cu 70%, persoanele cu dizabilităţi cu 65%, iar cei care suferă de diabet zaharat cu 56%.

De asemenea, pandemia de COVID-19 a demonstrat faptul cât este esențial de a spori investițiile în operațiunile esențiale de sănătate publică, cum ar fi: elaborarea politicilor bazate pe dovezi; comunicarea, inclusiv comunicarea riscurilor și mobilizarea comunității; dezvoltarea sistemelor informaționale; analiza și supravegherea datelor; creșterea capacităților de laborator; elaborarea reglementărilor pentru produse sănătoase și subvenții pentru programele de sănătate publică.

OMS utilizează 16 servicii de sănătate esențiale din 4 categorii diferite drept indicatori ai nivelului și a echității de acoperire în diferite țări ale lumii, inclusiv:

Sănătatea reproductivă, a mamei, a nou-născutului și a copilului:

  • planificare familiei;
  • îngrijire prenatală și postnatală;
  • imunizarea completă a copilului;
  • îngrijiri în caz de pneumonie.

Boli infecțioase:

  • tratamentul tuberculozei;
  • tratamentul antiretroviral în cazul infecției HIV;
  • utilizarea plaselor tratate cu insecticide pentru prevenirea malariei;
  • igiena personală adecvată.

Boli netransmisibile:

  • prevenirea și tratamentul hipertensiunii arteriale;
  • prevenirea și tratamentul hiperglicemiei;
  • screening-ul cancerului de col uterin;
  • renunțarea la fumat.

Capacitatea și accesul la serviciile de sănătate:

  • accesul de bază la serviciile spitalicești;
  • densitatea lucrătorilor medicali;
  • accesul la medicamentele esențiale;
  • securitatea sănătății, respectarea Regulamentului Internațional de Sănătate.

Unul din cele 3 obiective strategice ale OMS este de a se asigura că încă 1 miliard de oameni din întreaga lume sunt protejați prin acoperirea universală de sănătate (până în anul 2023.

Pe măsură ce intrăm în al treilea an al pandemiei de COVID-19, nu avem de ales decât să consolidăm sistemele de sănătate pentru a ne asigura că sunt echitabile, rezistente și capabile să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor.

Nu lăsați sănătatea nimănui în urmă: Investiți în sistemele de sănătate pentru toți!