Agenția Națională pentru Sănătate Publică

La 28 aprilie, marcăm Ziua mondială a siguranței și sănătății în muncă pentru a promova securitatea la locul de muncă, prin prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale, cu  genericul  „Acționăm împreună pentru a consolida o cultură pozitivă a siguranței și a sănătății în muncă”.

Evenimentul reprezintă o parte importantă a Strategiei globale privind siguranța și sănătatea ocupațională a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), așa cum este documentat în Concluziile Conferinței Internaționale a Muncii din iunie 2003.

Campania planificată are menirea să atragă atenția asupra problemei și a modului în care crearea unei culturi pozitive a siguranței și a sănătății ocupaționale și promovarea acesteia va contribui la reducerea numărului de decese și maladii profesionale. Anual, aproximativ 2,9 milioane de lucrători decedează din cauza accidentelor și a bolilor profesionale și cel puțin 402 milioane de oameni suferă de leziuni profesionale non-mortale. Conform Raportului de monitorizare privind estimările comune ale OMS/OIM ale poverii bolilor și a accidentărilor legate de muncă, 2006-2016 (2021), bolile profesionale au fost responsabile pentru 81% din toate decesele legate de muncă. Totodată, decesele provocate de accidentele profesionale au constituit în jur de 19%.

Comisia Internațională pentru Sănătatea Ocupațională estimează că accidentele și bolile profesionale contribuie la 5,4% din pierderea anuală a produsului intern brut (PIB) global.

Astfel, acordarea priorității prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale, dar și investirea în siguranța și sănătatea ocupațională va contribui la stabilirea unei forțe de muncă sănătoase și sprijinirea întreprinderilor, asigurând astfel crearea economiilor durabile.

Pandemia COVID-19 a creat noi provocări pentru serviciile siguranței și a sănătății ocupaționale, accentuând sărăcia, inegalitatea de gen, cea economică și socială.

Criza sanitară a expus muncitorii riscului de infectare cu noul coronavirus, precum și la riscuri noi și emergente legate de efectele pe termen lung asupra sănătății corelate cu această urgență și cu practicile și procedurile de lucru nou adoptate.

La Conferința Internațională a Muncii din iunie 2021 delegații guvernelor, angajatorii și lucrătorii din 181 de țări au adoptat în unanimitate Apelul global la acțiune pentru o recuperare eficientă în urma crizei COVID-19 centrată pe om, care este incluzivă, durabilă și rezistentă.

Apelul global la acțiune angajează țările să lucreze pentru o redresare economică și socială din criză, promovând munca decentă și abordând inegalitățile.

Acesta vizează patru domenii cheie:

• creștere economică incluzivă și ocuparea forței de muncă;
• protecția tuturor lucrătorilor;
• protecție socială universală;
• dialogul social.

Pe măsură ce continuăm să trăim într-o schimbare permanentă a mediului, a sănătății globale, a societății, a tehnologiilor, a practicilor de muncă și să ne confruntăm cu riscuri emergente în mediul muncii, trebuie să ne îndreptăm spre dezvoltarea unei culturi preventive pozitive a siguranței și a sănătății ocupaționale la toate nivelurile.

Pentru a promova o cultură preventivă a siguranței și sănătății ocupaționale, sunt necesare acțiuni atât la locul de muncă, cât și la nivel național. La nivel național, este fundamental ca sănătatea și siguranța lucrătorilor să fie  considerate o prioritate în agenda națională. La nivelul locului de muncă, o cultură puternică a securității și sănătății ocupaționale este una în care angajatorii  și lucrătorii apreciază dreptul la un mediu de lucru sigur și sănătos și participă activ în acest scop și este constituită pe principiul incluziunii și dialogului deschis, prin care toate părțile sunt implicate în mod semnificativ în îmbunătățirea continuă a condițiilor de siguranță și sănătății la locul de muncă.