Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Anual, la 10 mai statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) sunt încurajate să promoveze activitatea fizică în cadrul Zilei Mondiale a Mișcării pentru Sănătate. Pentru prima dată evenimentul a fost marcat în anul 2002 la inițiativa OMS.

Într-un moment în care mulți oameni se află acasă din cauza restricțiilor impuse de pandemia COVID-19, noile linii directoare trasate de OMS privind activitatea fizică subliniază că toată lumea, de toate vârstele și cu diferite abilități poate fi activă din punct de vedere fizic și că fiecare tip de mișcare contează.

Mișcare pentru sănătate se referă la activitatea fizică moderată până la viguroasă, de orice tip, pe care oricine o poate desfășura oriunde, pentru a-și întări sănătatea. Aceasta include un șir de activități, precum cele recreative, mersul pe jos, întinderea, dansul. Plus la acestea, mișcarea pentru sănătate se referă la modul în care indivizii, comunitățile și națiunile pot promova sănătatea și bunăstarea printr-un stil sănătos de viață.

Principalele obiective ale Zilei Mondiale a Mișcării pentru Sănătate sunt:

• Conștientizarea de către populație a beneficiilor activității fizice pentru a preveni bolile netransmisibile (BNT);
• Susținerea beneficiilor activităților fizice și acordarea unei atenții sporite practicării acesteia;
• Încurajarea participării constante a întregii populații la activitățile fizice, atât în timpul liber, cât și la muncă, la școală, acasă și în cadrul comunităților;
• Promovarea comportamentelor și a stilului de viață sănătos, abordarea problemelor, precum consumul de tutun, dieta sănătoasă, reducerea violenței, stresul și izolarea socială.

Activitatea fizică regulată și-a demonstrat eficiența în prevenirea BNT, precum bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul și mai multe tipuri de cancer. De asemenea, aceasta ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale, la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și poate îmbunătăți sănătatea mintală, calitatea vieții și bunăstarea.

Estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. În regiunea europeană, 6 din 10 persoane cu vârsta de peste 15 ani nu fac niciodată sau rareori exerciții fizice, sau practică sport. Mai mult de jumătate nu se implică niciodată sau rareori în alte tipuri de activitate fizică, cum ar fi ciclismul, dansul sau grădinăritul. De asemenea, 81% dintre adolescenții cu vârsta cuprinsă între 11-17 ani au fost insuficient activi fizic în anul 2016.

În Republica Moldova, peste 10% din populația adultă are un nivel mai mic de activitate fizică, decât cel recomandat de OMS, mai exact cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau echivalentul acesteia pe săptămână. Ponderea adolescenților care au practicat regulat activitățile fizice în anul 2018 a fost de doar 14%, în descreștere față de anul 2014, în care această proporție a fost de 23%.

Aproximativ un milion de decese din regiunea europeană a OMS, anual, este atribuit inactivității fizice în calitate de principalii factori de risc pentru îmbolnăvire. Dacă populația Globului ar fi mai activă, am putea înregistra, anual, cu 5 milioane de decese mai puțin.

Recomandările mai noi ale OMS privind activitatea fizică și comportamentul sedentar (link: https://www.who.int/publications/i/item/9789240015128) încurajează adulții să practice activități fizice aerobe de intensitate medie de o durată minimă de 150-300 minute pe săptămână, sau nu mai puțin de 75-150 minute pe săptămână de activitate fizică viguroasă.

Copii și adolescenții de 5- 17 ani sunt sfătuiți să practice zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică cu intensitate moderată până la viguroasă și cel puțin 3 zile pe săptămână să practice activități fizice de intensitate viguroasă, sau activități care întăresc mușchii și oasele.

Pentru prima dată, OMS oferă recomandări pentru anumite grupuri de populație specifice, cum ar fi femeile gravide, persoanele cu afecțiuni cronice și dizabilități, seniorii peste 65 ani, copii în primii ani de viață (1-5 ani).

Astfel, femeile sunt încurajate să mențină o activitate fizică regulată pe tot parcursul sarcinii și după naștere. De asemenea, sunt evidențiate beneficiile valoroase pentru sănătate ale activității fizice pentru persoanele care trăiesc cu dizabilități, iar cei cu vârsta peste 65 de ani sunt sfătuiți să practice activități care pun accentul pe echilibru, coordonare, precum și pe întărirea mușchilor pentru a preveni căderile și a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Pentru a vă mișca mai mult și a preveni bolile netransmisibile, este necesar să practicați efortul fizic dozat zilnic. Următorii pași vă pot fi de folos:

– 10 + 10 + 10: adăugați treptat câte 10 minute de activitate fizică pentru a vă atinge obiectivul zilnic de minim 30 de minute;

– Bucurați-vă de fiecare anotimp și variați activitatea fizică în mod corespunzător;

– Ori de câte ori este posibil, alegeți să mergeți cu bicicleta la școală sau la serviciu;

– Dacă faceți naveta cu autobuzul sau troleibuzul, alegeți să coborâți cu una sau două stații înainte și să mergeți pe jos;

– Încercați câteva exerciții de echilibrare și faceți câteva întinderi în timp ce vă spălați pe dinți sau priviți televizorul;

– Alegeți să ajungeți acasă urcând scările, nu utilizând ascensorul;

– Curățenia, dansul și grădinăritul sunt activități fizice moderate. Includeți astfel de activități în viața de zi cu zi, alături de mersul pe jos și alte forme de activități fizice;

– Luați-vă o scurtă pauză de 3-5 minute la locul de muncă, timp în care să practicați mișcarea fizică, precum mersul sau întinderile. Acestea vor ajuta la relaxarea musculară, ameliorarea tensiunii mentale și îmbunătățirea circulației sângelui și a activității musculare.

Spune da pentru activitatea fizică. Mișcă-te pentru sănătatea ta!