Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Ziua Mondială a Mediului este marcată în fiecare an, la 05 iunie și reunește eforturile autorităților, comunităților, întreprinzătorilor și ale cetățenilor în procesul de soluționare a problemelor de mediu. În 2021, genericul evenimentului este „Restabilirea ecosistemelor” și sugerează schimbarea atitudinii față de Planetă – de la distrugerea și exploatarea naturii – la vindecarea ei.

Pe 5 iunie va fi lansat Deceniul Organizației Națiunilor Unite (ONU) de restabilire a ecosistemelor, care cuprinde o misiune globală de a revigora miliarde de hectare, de la păduri la terenuri agricole, de la vârful munților până la adâncimile mării. Restabilirea ecosistemelor înseamnă atât refacerea ecosistemelor degradate sau distruse, cât și conservarea celor care sunt încă intacte. Ecosistemele sănătoase, cu o biodiversitate mai bogată, aduc numeroase beneficii cum ar fi soluri mai fertile, producții mai mari de cherestea și pește și o absorbție mai mare a gazelor cu efect de seră.

Deceniul de restabilire a ecosistemelor coincide cu Deceniul de acțiune al ONU pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă până în 2030. Ecosistemele sunt linia de salvare a noastră și stau la baza tuturor celor 17 obiective. De Ziua Mondială a Mediului se lansează Mișcarea globală #Generația Restauratoare. Fiecare dintre noi poate adera la această mișcare și să întreprindă acțiuni, să facă alegeri corecte și prietenoase mediului și să-și facă vocea auzită pentru restaurarea ecosistemelor.

Ecosistemele sunt definite drept interacțiuni dintre organismele vii – plante, animale, oameni cu împrejurimile lor. Acestea includ natura, dar și sistemele create de om, cum ar fi orașele sau fermele.

Emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut timp de trei ani consecutiv. Degradarea ecosistemelor naturale afectează bunăstarea a cel puțin 3,2 miliarde de oameni sau 40% din populația Planetei. Din 1970 până în prezent, aproximativ 30% din ecosistemele naturale de apă dulce au dispărut.

La nivel mondial, eroziunea solului și alte forme de degradare ale acestuia ar putea reduce productivitatea alimentară globală cu 12%, determinând creșterea prețurilor la alimente cu până la 30% până în anul 2040.

Pentru a preveni aceste pierderi naturale, materiale și economice devastatoare, este cazul să acționăm acum. Restabilirea ecosistemelor poate oferi o treime din soluțiile necesare pentru a menține încălzirea globală sub 2ºC, ajutând în același timp societățile și economiile să se adapteze la schimbările climatice.

Oportunități de restabilire a ecosistemelor pot fi găsite pe cele 2 miliarde de hectare de teren forestier defrișat și degradat la nivel mondial. Aceasta ar putea asigura securitatea alimentară pentru 1,3 miliarde de oameni. Restabilirea bazinelor hidrografice ar putea economisi utilitățile de apă din cele mai mari orașe din lume și economisi 890 de milioane de dolari din costurile de tratare a apei.

Dacă până în a.2030 ar fi restaurate 350 mil. ha de terenuri degradate și ecosisteme acvatice, aceasta ar genera un beneficiu de 9 trilioane USD. Restaurarea ar putea înlătura, de asemenea, de la 13 până 26 gigaton de gaze cu efect de seră din atmosferă. Beneficiile economice a acestor intervenții depășesc de nouă ori costul investițiilor, pe când inacțiunile ne vor costa de trei ori mai mult decât restaurarea ecosistemelor acum.

Astăzi putem contribui cu toții la restabilirea ecosistemelor prin plantarea copacilor, curățarea malurilor râurilor sau pur și simplu utilizarea unui spațiu natural pentru recreere cu aplicarea tuturor măsurilor de protejare a mediului ambiant. Toate tipurile de ecosisteme pot fi restaurate, inclusiv păduri, ferme, terenuri agricole, orașe, zone umede, râuri.

Pentru a încuraja renașterea ecosistemelor de pretutindeni, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a publicat un ghid practic pentru restaurarea ecosistemelor. Lansat la începutul Deceniului ONU privind restaurarea ecosistemelor 2021-2030, ghidul privind restaurarea ecosistemelor oferă o introducere în gama de acțiuni care pot încetini și opri degradarea ecosistemelor și favoriza recuperarea acestora.

Și în Republica Moldova se depun eforturi pentru a inversa tendința de degradare a pădurilor și terenurilor și de a spori absorbția carbonului. Astfel, cu suportul partenerilor internaționali se planifică până în a.2030 împădurirea a 45000 ha de terenuri degradate care au pierdut capacitatea productivă agricolă, precum și prin crearea de 15000 ha de perdele forestiere riverane și 1500 ha de perdele forestiere de protecție în sisteme agricole. Concomitent, vor fi dezvoltate capacitățile pentru a fortifica abilitățile și cunoștințele comunităților locale cu privire la gestionarea durabilă a acestor ecosisteme.

Rolul sănătății publice este de a promova o atitudine grijulie față de sănătatea proprie și față de mediu, de ecosistemele care ne înconjoară, reducând astfel nivelul de poluare și impactul negativ asupra sănătății.

Ecosisteme mai sănătoase înseamnă condiții de viață mai bune!