Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Schimbările de ordin climateric din ultima perioadă crează condiții favorabile pentru modificarea numărului de specii de țânțari tradiționali pentru Regiunea Europeană și răspândirea unor specii invazive. Una dintre acestea, care s-a stabilit recent în mai multe țări, este Aedes albopictus, numit în mod obișnuit țânțarul tigru asiatic. Este o specie invazivă de țânțari originară din zonele tropicale și subtropicale din Asia de Sud-Est și care s-a răspândit rapid în unele zone ale Europei.

Potrivit datelor raportate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), această specie circulă deja în următoarele țări: Suedia, Germania, Țările de Jos, Belgia, Austria, Franța, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Portugalia, Spania, România, Grecia, Italia și  Malta.

Principala cale de răspândire a acestui țânțar este deplasarea transfrontalieră a mărfurilor și bagajelor. Diversitatea și abundența sezonieră a țânțarilor depinde de temperatura mediului, de prezența hranei și a apei într-o anumită zonă. Spre deosebire de țânțarul tradițional, care este activ pe timpul nopții și produce un zgomot specific, țânțarul tigru este mai silențios și diurn – înțeapă în timpul zilei, în special dimineața și seara.

Se întâlnesc mai mult în zonele umbrite, zboară mai jos și înțeapă, mușcătura fiind mai dureroasă decât a unui țânțar tradițional. Pe lângă disconfortul apărut în urma înțepăturii care poate provoca iritație ușoară, până la inflamație intensă, acești țânțari mai pot transmite omului boli virale deosebit de grave, precum: febra Denga, febra galbenă, febra Zika, virusul West Nile, encefalita ecvină.

Debutul acestor maladii este asemănător gripei, dar poate avea o evoluție gravă, în unele cazuri – fatală.

În ultimul deceniu, în Republica Moldova au fost înregistrate patru cazuri de import de febra Denga și un caz de infecție cu virusul West Nile, în anul 2019.

Cum să ne protejăm de înțepăturile de țânțari? Recomandări specialiștilor ANSP sunt următoarele:

• purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi, mai ales seara și dimineața, în zilele înnourate;
• evitarea locurilor cu un număr mare de ţânţari (ecosisteme umbrite și umede, inclusiv și din apropierea bazinelor acvatice), minimalizarea plimbărilor în timpul nocturn;
• utilizarea substanțelor chimice repelente (creme, spray-uri care resping insectele) la aflarea în aer liber;
• efectuarea lucrărilor de dezinsecție: vegetația din priajma bazinelor acvatice, locurile unde sunt deșeuri menajere. Țânțarii  preferă zonele umede și calde;
• amenajarea teritoriilor adiacente instituțiilor de educație timpurie și de învățământ preuniversitar, lichidarea băltoacelor, golirea vaselor cu apă stătătoare aflate pe teritoriul acestor instituții;
• montarea plaselor antimoschit la ferestre și uși pentru a împiedica accesul țânțarilor, periodic verificând integritatea acestora;
• acoperirea/îndepărtarea containerelor cu apă stătătoare din preajma gospodăriilor, astfel se va preveni înmulțirea țânțarilor care î-și depun ouăle în apa stătătoare;
• desecarea acumulărilor de apă ce se formează în preajma locuințelor după ploi abundente, asanarea subsolurilor inundate din blocurile de locuit, etc.
• îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.