Agenția Națională pentru Sănătate Publică

În scopul prevenirii intoxicațiilor cu nitrați, Agenția Națională de Sănătate Publică recomandă procurarea produselor vegetale doar din locuri autorizate/înregistrate, iar consumatorii în cazul în care au dubii privind inofensivitatea și calitatea produselor vegetale să solicite certificatul de inofensivitate sau buletinul de încercări eliberat de către un laborator acreditat.

Pe parcursul întregului an, populația procură și consumă produse de origine vegetală. Menționăm că atât legume, cât și fructele conțin săruri ale acidului azotic, printre care și nitrații. În cazul depășirii limitei maxime admisibile stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 115 din 08.02.2013 privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, nitrații prezintă risc iminent pentru sănătatea omului.

Organizația Mondială a Sănătății a stabilit doze acceptabile de nitrați și nitriți pentru om. Conform datelor științifice, doza zilnică de nitrați este de 3,7 mg la 1 kg greutate corporală și,
respectiv, nitriți – 0,2 mg/kg. Cel mai mare conținut de nitrați, conform datelor OMS, a fost depistat în salată (962 mg/kg), varză (795 mg/ kg), fasole, păstăi (298 mg/kg), morcov (264 mg/kg), conopidă (231 mg/kg), cartof (169 mg/kg), un conținut moderat în castraveți (93 mg/kg) și ardei (69 mg/kg). În Republica Moldova, autoritatea responsabilă pentru investigațiile la remanențele de nitrați este Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor  (ANSA), care plasează pe pagina web a instituției rezultatele acestor cercetări. Astfel, pe parcursul anului 2021 și primele 4 luni ale anului curent, din cele 387 investigații organizate de ANSA, 73 (sau 18.86 %) au depășit limitele admisibile în: pepene galben, dovlecei, varză, castraveți, sfeclă roșie, cartofi, morcov, spanac.

Printre semnele de intoxicații acute cu nitrați de origine vegetală fac parte:
– cianoza pielii și mucoaselor;
– slăbiciune generală bruscă, somnolență sau agitație extremă;
– amețeli, dureri severe de cap, întuneric în ochi;
– respirație scurtă;
– pierderea coordonării mișcărilor;
– scăderea tensiunii arteriale, creșterea frecvenței cardiace.
În cazurilor intoxicațiilor severe se atestă convulsii, pierderea cunoștinței, comă.

Reducerea cantității de nitraţi poate fi obținută prin curăţirea mecanică, decojirea și tocarea acelor părţi ale legumelor sau fructelor, unde conţinutul acestor substanţe este maxim. De exemplu, în fructele şi legumele decojite conţinutul de nitraţi se reduce cu 15-20%. În cazul menținerii legumelor frunzoase, a salatei, în apă rece timp de 1-1,5 ore până la utilizare – cu 20-30%, de asemnea și cartofii, morcovii, sfecla, varza ţinute în apă, conţinutul de nitraţi scade cu 25 – 30%.

În cazul fierberii, timp de 30 – 40 min, din cartofi se elimină până la 80% de nitraţi, din morcov, varză – 70%, din sfeclă – 40%. Apa în care au fiert legumele trebuie aruncată neapărat. Totodată, nivelul nitraților se reduce la conservarea legumelor prin murare, marinare, sărare și aplicarea tratamentului termic. În legumele puse la murat şi în cele marinate conţinutul de nitraţi se reduce până la 50%, dar în primele zile ale murării, când are loc un proces intens de sinteză a nitraţilor şi nitriţilor, nu se recomandă a consuma aceste legume. Totuşi, sucurile din legume şi fructe pot să conţină o anumită cantitate de nitraţi. Diluarea sucurilor concentrate cu apă fiartă şi consumul lor în cantităţi raţionale exclude acumularea nitraţilor în organism. Vitamina C este foarte eficientă în prevenirea conversiei (trecerii) nitratului în nitrit atât în plantă, cât şi în corpul uman. La depozitarea legumelor şi fructelor, trebuie respectate cu stricteţe condiţiile de păstrare. Legumele şi fructele necesită a fi păstrate în frigider, deoarece frigul oprește transformarea nitraţilor în nitriţi.

 În condiţiile vieţii actuale, responsabilitatea pentru sănătatea noastră nu le revine exclusiv producătorilor, sau medicilor, ci, în primul rând, fiecăruia dintre noi.