Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Anual, începând cu anul 2000, pe data de 4 februarie este marcată Ziua Mondială a Cancerului, o inițiativă globală a Uniunii pentru Controlul Internațional al Cancerului, scopul căreia este generarea schimbării și mobilizarea acțiunilor pentru a reduce această afecțiune la nivel mondial.

Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial, luând anual viața a circa 10 milioane de oameni. Cel mai frecvent, este vorba de cancerul pulmonar, de sân, de stomac, de ficat și de colon. Din numărul total al deceselor, 70%  au loc în țările cu venituri mici și mijlocii.

În 2020, cele mai frecvente tipuri de cancer care au provocat îmbolnăvirea au fost cel de sân (2,26 milioane de cazuri), de plămâni (2,21 milioane de cazuri), de colon și rect (1,93 milioane), de prostată (1,41 milioane) și de piele, non-melanom (1,20 milioane cazuri).

Mai puțin de 15% din țările cu venituri mici au servicii de tratament al cancerului disponibile (comparativ cu 90% din țările cu venituri mari).

În Republica Moldova bolile oncologice constituie cea de-a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate. Rata mortalității generale provocate de tumori are o tendință de creștere permanentă, de la 160,0 cazuri la 100 mii de locuitori în 2010, la 174,8 cazuri la 100 mii de locuitori în 2019, în anul 2020 observăm o descreștere a indicelui de mortalitate (168,5 cazuri la 100 mii populație) acest fapt datorându-se crizei globale de sănătate  provocată de virusul  SARS–CoV-2 descoperit în anul 2019, care a luat amploarea de  pandemie în anul 2020, debusolând fiecare țară în aspect sanitar, social și economic.

O treime din decesele prin cancer sunt provocate de consumul de tutun, consumul de alcool, obezitate, consumul redus de fructe și legume și lipsa activității fizice. Apar tot mai multe dovezi privind rolul poluanților din aerul ambiental (PM10 și PM2,5) și cel interior (PM10 și PM2,5, radonul) în apariția cancerului, care cauzează până la 15% din cazuri de cancer pulmonar, fiind al doile factor ca importanță după consumul de tutun, care cauzează până la 70% de cazuri.

În jur de 13% din cancerele diagnosticate în 2018 la nivel global au fost atribuite infecțiilor carcinogene, inclusiv Helicobacter pylori, papilomavirusul uman (HPV), virusurile hepatitei B, C și Epstein-Barr.

Virusurile hepatitei B și C, dar și unele tipuri de HPV cresc riscul de cancer de ficat și, respectiv, de col uterin. Infecția cu HIV crește substanțial riscul de cancer, cum ar fi cancerul de col uterin.

Până la 3,7 milioane de vieți ar putea fi salvate în fiecare an prin strategii adecvate de prevenire, depistare precoce și tratament calitativ în timp util.

Puteți reduce riscul apariției cancerului prin:

– Evitarea consumului de tutun și de alcool;

– Abordarea unei alimentații sănătoase și menținerea greutății corporale optime;

– Efectuarea regulată a activității fizice;

– Vaccinarea împotriva HPV și a Hepatitei B;

– Evitarea expunerii la radiațiile ultraviolete și ionizante;

– Limitarea expunerii la poluarea aerului exterior și a celui interior.

OMS/Europa enumeră prevenirea primară, depistarea precoce și cercetarea, inclusiv cea comportamentală drept factori-cheie pentru dezvoltarea unei strategii eficiente de sănătate publică privind prevenirea și controlul cancerului.