Agenția Națională pentru Sănătate Publică

„Distribuiți informații, opriți rezistența!” – cu acest îndemn, Ministerul Sănătății a dat start, astăzi, unui șir de evenimente publice dedicate desfășurării Săptămânii mondiale de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene (18-24 noiembrie 2021), marcată al 7-lea an consecutiv.

Rezistența la antimicrobiene este în creștere și prezintă o amenințare pentru sănătatea publică cu o povară socială și economică gravă, cauzând, anual, 700 mii de decese la nivel mondial, iar în lipsa acțiunilor, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, până în 2050, fenomenul de rezistență antimicrobiană ar putea cauza mai multe decese decât cancerul, iar cifra ar putea atinge 10 milioane decese anual. Amenințarea majoră a rezistenței antimicrobiene la sănătate publică este cauzată de faptul că, în ultimii ani, au fost descoperite şi comercializate puţine clase de antibiotice noi concomitant apariţia în acelaşi timp de noi tulpini bacteriene rezistente la o serie de antibiotice (numite şi bacterii multirezistente). Astfel de bacterii pot deveni în final rezistente la toate antibioticele existente. Fără antibiotice ne-am putea întoarce la „epoca de dinaintea antibioticelor”, caz în care transplantul de organe, chimioterapia pentru cancer, terapia intensivă şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile.

Utilizarea excesivă şi incorectă a antibioticelor accelerează apariţia şi răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Cu această ocazie, facem apel către populație să utilizeze antimicrobienele cu prudență sporită și să ia măsuri urgente pentru combaterea rezistenței antimicrobiene.

Ce sunt antibioticele?

Antibioticele sunt medicamentele care pot să omoare sau să impiedice proliferarea bacteriilor pentru a vindeca infecţiile la om, animale şi, uneori, plante. Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene (precum pneumonia pneumococică sau infecţiile sângelui cauzate de stafilococi, etc). Nu toate antibioticele sunt active împotriva tuturor bacteriilor. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care diferă în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficace împotriva unui singur tip sau împotriva mai multor tipuri de bacterii.

Ce este rezistenţa la antibiotice?

Bacteriile au rezistenţă la antibiotice când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a omorî sau de a stopa creşterea bacteriilor. Unele bacterii sunt rezistente în mod natural la anumite antibiotice (rezistenţă intrinsecă sau înnăscută). O problemă şi mai îngrijorătoare survine când unele bacterii, în mod normal vulnerabile la antibiotice, devin rezistente ca urmare a modificărilor genetice (rezistenţă dobândită). Bacteriile rezistente supravieţuiesc în prezenţa antibioticelor şi continuă să se multiplice cauzând prelungirea afecţiunilor sau chiar decesul. Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente pot necesita mai multă îngrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

Ce este utilizarea „incorectă” a antibioticelor?

Administrarea de antibiotice din motive greşite: cele mai multe răceli şi gripe sunt provocate de viruşi împotriva cărora antibioticele NU sunt eficace. În astfel de cazuri, antibioticele nu vă vor îmbunătăţi starea: antibioticele nu reduc febra sau simptome precum strănutul.

Când utilizati incorect antibioticele: dacă scurtaţi durata tratamentului, dacă reduceţi dozajul, dacă nu respectaţi frecvenţa corectă (exemplu: administrarea unui antibiotic o dată pe zi în loc de 2 sau 3 ori pe zi conform indicaţiilor), nu veţi avea antibiotic suficient în organism şi bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente.

Respectaţi întotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor.

Care sunt afecţiunile cauzate de bacteriile rezistente?

Bacteriile cu rezistenţă la mai multe antibiotice pot cauza o serie întreagă de infecţii: infecţii ale căilor urinare, pneumonii, infecţii ale pielii, diaree, infecţii ale sângelui. Localizarea infecţiei depinde de bacterie şi de starea pacientului.

Pacienţii aflaţi în spitale sunt expuşi riscului infecțiilor asociate asistenței medicale indiferent de motivul internării  (inclusiv: pneumonii, septicemii, infecţii postchirurgicale) provocate de MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, un antibiotic reprezentativ pentru cele eficiente de obicei împotriva Staphylococcus aureus), Enterobacteriaceae BLSE (care generează betalactamaze cu spectru extins, enzime capabile să distrugă unele antibiotice), enterococi rezistenţi la vancomicină, Acinetobacter baumannii rezistent la carbapeneme.

De ce este rezistenţa la antibiotice o problemă?

Tratarea infecţiilor cauzate de bacterii rezistente este o problemă gravă: antibioticele utilizate în mod obişnuit nu mai sunt eficiente şi medicul trebuie să aleagă alte antibiotice. Aceasta poate întârzia administrarea tratamentului potrivit şi poate duce la complicaţii, inclusiv la deces. De asemenea, un pacient poate necesita mai multă îngrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

Ce se poate face pentru a rezolva problema?

Păstrarea eficienţei antibioticelor este responsabilitatea fiecăruia. Utilizarea responsabilă a antibioticelor poate contribui la împiedicarea dezvoltării de bacterii rezistente şi poate păstra eficienţa antibioticelor pentru generaţiile următoare. Astfel, este important de ştiut când este cazul să se ia antibiotice şi cum să se administreze în mod responsabil.

  Sfaturi pentru pacienţi:

• Urmaţi sfatul doctorului când luaţi antibiotice.
• Când este posibil, preveniţi apariţia infecţiilor prin vaccinarea corespunzătoare.
• Spălaţi-vă pe mâini şi spălaţi mâinile copiilor în mod regulat, de exemplu, după strănut sau tuse, înainte de a atinge alte lucruri sau alte personae.
• Utilizaţi întotdeauna antibioticele conform reţetei, fără a apela la „resturi” de antibiotice rămase în casă sau antibiotice obţinute fără reţetă.
• Întrebaţi farmacistul despre modalitatea de eliminare a medicamentelor rămase.

Fiecare dintre noi poate juca un rol important în reducerea rezistenţei la antimicrobiene!