Agenția Națională pentru Sănătate Publică

La 22 martie, marcăm Ziua Mondială a Apei pentru a sensibiliza comunitatea asupra importanței apei. În acest an, atenția va fi focusată pe resursele subterane de apă care sunt extrem de importante, dar nu sunt pe deplin recunoscute în elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă.

Genericul evenimentului din acest an este „Apele subterane – să facem invizibilul vizibil” și accentuează rolul vital al apelor subterane pentru sistemele de apă și canalizare, agricultură, industrie, ecosisteme și adaptarea la schimbările climatice.

Aproape toată apa dulce din lume este constituită din apele subterane care sunt deosebit de importante pentru o bună funcționare a ecosistemelor, cum ar fi zonele umede și râurile. Creșterea populației, urbanizarea rapidă și dezvoltarea economică sunt doar câțiva dintre factorii care determină creșterea cererii de apă, a energiei și a alimentelor. Dintre acestea, agricultura este cel mai mare consumator de resurse de apă dulce din lume. Plus la toate, utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor în agricultură reprezintă o amenințare serioasă la adresa calității apelor subterane.

Este necesar ca apele subterane să fie gestionate corespunzător pentru a atinge majoritatea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030. De exemplu, ținta ODD 2.4 privind sistemele durabile de producție alimentară și practicile agricole rezistente se bazează pe disponibilitatea apelor subterane. Totodată, urmează a fi menționate și ținta ODD 6.6 pentru protejarea și refacerea ecosistemelor legate de apă , dar și cea ODD 15.1 privind conservarea ecosistemelor de apă dulce și a serviciilor acestora.

În Regiunea Europeană a OMS, peste 16 milioane de oameni încă nu au acces la apă potabilă și mai mult de 31 de milioane de oameni au nevoie de servicii sanitare de bază. Totodată, zilnic, 14 decese provocate de diaree pot fi atribuite serviciilor de sanitație inadecvate. Sugarii și copiii cu vârsta sub 5 ani sunt deosebit de vulnerabili la diaree ca principala cauză de malnutriție și deces.

Bolile infecțioase cauzate de calitatea proastă a apei, canalizare și igienă inadecvate includ diareea, hepatita A, legioneloza și infecțiile cu helminți transmise de sol. Totodată, apa poate transmite populației și agenți neinfecțioși precum arsenul, fluorura, plumbul și nitrații.

În Republica Moldova, apele subterane reprezintă 65% din volumul total al apei consumate. Rezultatele supravegherii calităţii apei din sistemele centralizate subterane de alimentare cu apă potabilă denotă nivele de neconformitate a acesteia, atât la parametrii chimici, cât şi la cei microbiologici.

Astfel, pe parcursul ultimilor 3 ani s-au înregistrat neconformităţi ale probelor de apă prelevate din surse centralizate subterane după următorii indicatori: conţinutul de nitraţi, bor, amoniu,  conţinutul de fluor, duritate, Escherichia coli (E. coli) și enterococi.

Totuși, datorită respectării perimetrelor de protecţie sanitară sondele arteziene sunt mai puțin poluate comparativ cu sursele descentralizate de alimentare cu apă potabilă și fântânile de mină.

Este important de menționat că între 2016 și 2020 asigurarea populației globale cu apă potabilă gestionată în condiții de siguranță a crescut de la 70% la 74%, iar prezența instalațiilor pentru spălarea mâinilor cu apă și săpun a fost majorată de la 67 la 71 la sută.

Evitarea problemelor de epuizare a apelor subterane necesită politici coerente privind energia, utilizarea terenurilor și irigații. Totodată, reducerea risipei alimentare poate juca, de asemenea, un rol important în reducerea consumului de apă potabilă la nivel global și regional.

Aveți grijă de apele subterane!