Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Prin înțepăturile căpușelor ce pot fi infectate cu diferiți agenți patogeni are loc molipsirea populației cu maladii grave, precum boala Lyme, encefalita de căpuşă, febra hemoragică Crimeea Congo, febra Q etc. Căpușele, hrănindu-se cu sângele purtătorilor de bacterii, virusuri (mamifere, reptile, păsări) sustrag și agenții cauzali ai acestor boli, fiind transmiși, ulterior, oamenilor. Menționăm că, în momentul muşcăturii, căpușa secretă salivă care conţine substanţe biologic active anestezice, ce face ca înțepătura să fie indoloră şi practic, rămâne neobservată.

În țara noastră căpușele sunt prezente, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Preferă păduri umbroase și umede, poienițe cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuști, parcuri, bazine acvatice cu o vegetație abundentă etc. 

Diversitatea populațională a căpușelor și prezența lor teritorială este monitorizată în sezonul de primăvară-vară și toamnă. Pe parcursul anului 2021, ponderea de contaminare cu agentul cauzal al borreliozei Lyme la căpușele cercetate în diferite teritorii continuă să fie relativ înaltă – până la 11,3% (a. 2020-18,3% și 2019 – 26,9%). Boala Lyme este considerată cea mai frecventă boală zoonotică cu transmitere vectorială. În 2019, au fost înregistrate 211 cazuri, 2020 – 56, 2021 au fost raportate 168 cazuri de îmbolnăvire. Alarmant este faptul că s-a dublat numărul copiilor infectați (de la 17 la 34), printre cauze fiind ignorarea de către adulți a măsurilor de comportament în spațiile verzi și lipsa de informare. Cel mai frecvent, cazurile de boală au fost înregistrate în mun. Chişinău, Bălți, Orhei, Strășeni, fiind condiționată în mare măsură de adresabilitatea înaltă a locuitorilor acestor teritorii după asistență medicală.

Semnul cel mai evident și frecvent al bolii Lyme este “eritemul migrator”. Acesta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie care se extinde. Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 03-32 de zile de la înțepătura capușei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulațiilor), mialgii (dureri musculare). Aceste semne clinice de boală, indică necesitatea adresării urgente la medic, care va prescrie investigații respective de laborator pentru diagnostic și tratamentul corect.

Recomandări pentru populație pentru a reduce expunerea la mușcătura de căpușă!

• Folosiţi un produs repelent (indicat pentru îndepărtarea căpușelor).
• Acoperiţi-vă braţele şi picioarele, purtând îm­brăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni.
• Folosiţi haine şi pături pentru picnic deschise la culoare, pentru a putea detecta uşor căpuşele.
• Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți  de plantele din jur.
• Fără strictă necesitate, evitați mediile în care căpușele viețuiesc.
• Inspectați periodic tegumentele pentru a depista și îndepărta cât mai rapid căpușele.

Specialiștii vin cu recomandări la întoarcerea din natură:

• Verificăm hainele la prezența căpușelor;
• Inspectăm minuțios corpul în fața oglinzii, la copii – îndeosebi, regiunile cu piele fină (subraț, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât şi cap);
• Pieptănăm minuțios părul cu un pieptene des;
• Inspectăm animalele de companie;
• Respectăm regulile de igienă – primirea dușului, spălarea hainelor. Riscul de infectare este mai mic atunci când căpușa este detectată și îndepărtată imediat. În cazul prezenței pe corp a căpușei, se vor depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă. La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, sau aplicarea uleiurilor, ojei etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului.

Recomandări pentru îndepărtarea căpuşei: 

1. Spălați-vă bine pe mâni cu apă și săpun. Pregătiți o pensetă cu vârful ascuțit,  tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%.
2. Cu penseta se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia. Printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpușa din piele.
3. Locul mușcăturii se spală cu apă curată cu săpun și se prelucrează cu tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%.

Menționăm că nu orice mușcătură de căpușă se soldează cu apariția semnelor de boală. Nu este necesară prezentarea căpușei spre cercetare în laborator. Se recomandă supravegherea stării de sănătate a persoanei mușcate de căpușe, iar la apariția semnelor de boală, posibil asociate cu mușcătura de căpușe (eritemul migrator, febra moderată, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali) este necesară adresarea la medic.