Agenția Națională pentru Sănătate Publică

La 26 iunie este marcată Ziua internațională de luptă împotriva consumului și a traficului ilicit de droguri, scopul căreia este conștientizarea pericolelor consumului de droguri, importanța prevenirii și a tratamentului dependenței de aceste substanțe.

În acest an tematica evenimentului este „Comunică despre droguri. Salvează vieți.” Denumirea vine în contextul pandemic actual, pe parcursul căruia am conștientizat importanța comunității și a solidarității, dar și nevoia de îngrijire a sănătății pentru toți.

Utilizarea medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Printre acestea se numără îmbătrânirea prematură, iritabilitatea, agitaţia continuă, durerile de cap, ritmul alert al inimii, crampele stomacale, stările psihotice, leziunile rinichilor şi ale plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburările dezvoltării copiilor, pierderea progresivă a autocontrolului corporal, sufletesc şi spiritual.

Din acest motiv producția, vânzarea, distribuția și utilizarea multora dintre aceste substanțe sunt reglementate de tratate internaționale pentru a evita consecințele negative care pot reprezenta o amenințare pentru sănătatea și siguranța persoanei.

Potrivit Raportului mondial al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate care vizează drogurile, emis în 2019, aproximativ 271 de milioane de oameni, sau 5,5% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani din întreaga lume, au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în anul 2017. Totodată, una din opt persoane din cele 11 milioane de oameni din lume care au injectat droguri în 2017 trăiește cu virusul imunodeficienței umane (HIV) și mai mult de jumătate cu virusul hepatitei C (VHC). În același an, aproximativ jumătate de milion de decese la nivel mondial au fost atribuite consumului de droguri.

În Uniunea Europeană consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri. Totodată, se estimează că 29% din adulţii europeni au încercat droguri ilegale într-un anumit moment al vieţii.

În Republica Moldova, potrivit datelor statistice, numărul consumatorilor de droguri luaţi la evidenţă în anii 2011-2015 a fost treptat în creștere, iar în perioada 2016-2019 a înregistrat o scădere, fiind în ultimul an de 717 persoane.

Prevenirea consumului de droguri rămâne cel mai bun mijloc de soluționare a problemei. În acest sens, cea mai bună metodă ar fi țintirea adolescenților, deoarece în cazul în care aceștia nu utilizează droguri, va scade și probabilitatea manifestării acestui obicei în calitate de adulți. Astfel, pot fi urmate principiile:

• Menținerea unei bune relații cu adolescentul în familie. Pentru aceasta se pot stabili zile și ore în care familia se va reuni pentru a fortifica relațiile. Totodată, este bine ca adolescentul să se simtă valorizat și să contribuie la realizarea sarcinilor din familie.
• Aplicarea măsurilor corecte și consecvente de educație. În comunicarea cu adolescentul este foarte important să fiți corecți, atât în consecvența mustrărilor aplicate, cât și în laudele pe care le oferiți.
• Încurajarea activităților adolescentului în timpul liber. Există mai puține șanse ca adolescenții activi social, care au o autostimă crescută, să consume droguri.
• Fiți informați cu privire la substanțele pe care le consumă abuziv adolescenții. Multe substanțe pot să pară inofensive într-un mod eronat. În caz de necesitate, se poate apela după explicații la un medic specialist.

În Republica Moldova, prin Hotărârea Guvernului Nr. HG233/2020 din 10.04.2020, a fost aprobată Strategia națională antidrog pentru anii 2020-2027 și a Planul național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021. Strategia își propune o abordare multidisciplinară și echilibrată a problemelor ce țin de consumul de droguri. Aceasta se bazează pe o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială de toate nivelurile, având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor:

• reducerea cererii de droguri;
• micșorarea riscurilor condiționate de consumul de droguri;
• diminuarea ofertei de droguri.