Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Anual, pe data de 26 iunie, la decizia Adunării Generală a Națiunilor Unite, este marcată Ziua internațională de luptă împotriva consumului și a traficului ilicit de droguri. În acest an, genericul evenimentului este „Abordarea provocărilor legate de droguri în crizele de sănătate și umanitare.”

Consumul şi traficul ilicit de droguri rămâne a fi o problemă ce influențează negativ dezvoltarea durabilă și sigură a societății prin implicările infracționale și sociale pe care le produce la nivel global, ceea ce impune necesitatea dezvoltării şi perfecţionării politicilor în domeniul prevenirii consumului, combaterii traficului ilicit, reducerea riscurilor și a ofertei de droguri, precum și acordarea serviciilor de tratament și reabilitare consumatorilor de droguri.

De Ziua Internaţională de luptă împotriva consumului și a traficului ilicit de droguri, Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate abordează provocările transnaționale actuale și emergente legate de droguri și continuă să militeze pentru dreptul la sănătate al celor mai vulnerabili, inclusiv al copiilor și tinerilor, al persoanelor care consumă droguri, al persoanelor cu tulburări legate de consumul de droguri și al persoanelor care au nevoie de acces la medicamente controlate.

Utilizarea necontrolată, fără supraveghere medicală a medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Printre acestea se numără îmbătrânirea prematură, iritabilitatea, agitaţia continuă, durerile de cap, ritmul alert al inimii, crampele stomacale, stările psihotice, leziunile rinichilor şi ale plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburările dezvoltării copiilor, pierderea progresivă a autocontrolului corporal, sufletesc şi spiritual.

Potrivit Raportului Mondial al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate care vizează drogurile, emis în 2021- aproximativ 275 de milioane sau 5,5% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani din întreaga lume au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în anul 2020, în timp ce 36,3 milioane de persoane, sau 13% din numărul total de persoane care consumă droguri, suferă de tulburări legate de consumul de droguri.

La nivel global, se estimează că peste 11 milioane de oameni își injectează droguri, dintre care jumătate dintre ei trăiesc cu hepatită C. Opioidele continuă să reprezinte cea mai mare povară de boală atribuită consumului de droguri.

Cei mai supuși riscului de a consuma droguri sunt tinerii cu vârsta între 15-35 ani, mai ales din țările cu venituri mici. Conform studiilor, cea mai critică vârstă pentru a începe consumul este vârsta de 14 ani.

Totodată, creșterea disponibilității și utilizării opioidelor puternice în tratamentul pacienților cu durere cronică persistentă în ultimii 10 ani, a condus la o creștere dramatică a mortalității prin supradozaj cu opioide. De menționat că, din 18 milioane de ani/viață pierduți din cauza deceselor premature (DALY), 70%  au fost atribuite consumului de opioide în a.2019.

În Republica Moldova, la finele anului 2020, numărul cumulativ de consumatori de droguri luați la evidență era de 11586 persoane. Conform Raportului privind consumul și traficul ilicit de droguri pentru anul 2020 se atestă o creștere a consumului de opiacee și a amfetaminelor și scade consumul de marijuană, a substanțelor noi cu proprietăți psihoactive și de barbiturate. Distribuția după gen a consumatorilor noi depistați, care nu sunt dependenți, denotă diminuarea numărului bărbaților și creșterea numărului de femei consumatoare de droguri, pe când în cazul consumatorilor cu dependență –  100%  dintre ei sunt bărbați. De asemenea, este în creștere numărul de beneficiari noi incluși în programul de terapie de substituție cu opiacee și a persoanelor de gen feminin înrolate în tratament de reabilitare, comparativ cu anul precedent.

Important de menționat, că decesele asociate consumului de droguri în anul 2020 au crescut de 1,4 ori față de anul precedent.

Prevenirea consumului de droguri rămâne cel mai bun mijloc de soluționare a problemei. În acest sens, cea mai bună metodă ar fi țintirea adolescenților, deoarece în cazul în care aceștia nu utilizează droguri, va scade și probabilitatea manifestării acestui obicei în calitate de adulți. Astfel, pot fi urmate principiile:

• Menținerea unei bune relații cu adolescentul în familie. Pentru aceasta se pot stabili zile și ore în care familia se va reuni pentru a fortifica relațiile. Totodată, este bine ca adolescentul să se simtă valorizat și să contribuie la realizarea sarcinilor din familie.
• Aplicarea măsurilor corecte și consecvente de educație. În comunicarea cu adolescentul este foarte important să fiți corecți, atât în consecvența mustrărilor aplicate, cât și în laudele pe care le oferiți.
• Încurajarea activităților adolescentului în timpul liber. Există mai puține șanse ca adolescenții activi social, care au o autostimă crescută, să consume droguri.
• Fiți informați cu privire la substanțele pe care le consumă abuziv adolescenții. Multe substanțe pot să pară inofensive într-un mod eronat. În caz de necesitate, se poate apela după explicații la un medic specialist.

În Republica Moldova, prin Hotărârea Guvernului Nr. HG233/2020 din 10.04.2020, a fost aprobată Strategia națională antidrog pentru anii 2020-2027. Strategia își propune o abordare multidisciplinară și echilibrată a problemelor ce țin de consumul de droguri. Aceasta se bazează pe o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială de toate nivelurile, având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor:

• reducerea cererii de droguri;
• micșorarea riscurilor condiționate de consumul de droguri;
• diminuarea ofertei de droguri.