Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Anual, la 22 martie este marcată Ziua Mondială a Apei, cu scopul de a spori gradul de conștientizare despre apă, necesitatea cooperării în domeniul apei și concentrarea atenției pentru combaterea crizei de apă și sanitație la nivel global.

Genericul din acest an este „Conservarea ghețarilor”, subliniind necesitatea unei acțiuni globale pentru gestionarea durabilă a apei de topire și reducerea emisiilor, asigurând resursele vitale de apă pentru viitor în contextul schimbărilor climatice.

Potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie (OMM), ghețarii se află acum într-un moment critic. Aceste formațiuni masive de gheață, care acoperă peste 700 de mii de km² și rețin aproape 70% din apa dulce a planetei, se retrag rapid din cauza schimbărilor climatice. În 2023, ghețarii au înregistrat cea mai mare pierdere de masă din ultimele cinci decenii, iar 2024 a fost cel mai cald an înregistrat.

Estimările arată că, indiferent de măsurile luate, o treime dintre acești ghețari ar putea dispărea complet până în 2050. Aproape 2 miliarde de oameni se bazează pe apa din ghețari, topirea zăpezii și scurgerile montane pentru băut, agricultură și producția de energie. Topirea rapidă a ghețarilor contribuie semnificativ la creșterea nivelului mării, care actualmente este cu aproximativ 20 cm mai mare decât în a.1900.

Pe termen lung, dispariția ghețarilor va reduce semnificativ disponibilitatea apei, afectând milioane de oameni și punând în pericol aprovizionarea cu apă dulce. În plus, topirea rapidă a ghețarilor poate elibera o cantitate mare de apă, provocând inundații catastrofale și alunecări de teren.

OMM avertizează că, fără măsuri urgente, milioane de oameni se vor confrunta cu crize severe ale apei, punând în pericol atât echilibrul ecosistemelor, cât și accesul populației la apă potabilă. Protejarea ghețarilor, devine astfel, esențială pentru salvarea surselor de apă dulce și menținerea echilibrului ecologic al planetei.

ONU a subliniat mai multe strategii pentru atenuarea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice asupra ghețarilor, inclusiv:

• Reducerea emisiilor globale: necesitatea urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale este vitală pentru a încetini topirea ghețarilor și a reduce riscurile asociate, cum ar fi – creșterea nivelului mării, lipsa de apă dulce, inundații sau alunecări de teren.
• Consolidarea managementului resurselor de apă: gestionarea scurgerii glaciare este esențială pentru prevenirea atât a secetei, cât și a inundațiilor excesive. Există o necesitate urgentă de îmbunătățire a infrastructurii pentru sistemele de stocare și reutilizare a apei de topire glaciară.
• Planificarea adaptării pentru comunitățile vulnerabile: sunt necesare strategii de adaptare cuprinzătoare pentru populațiile care se bazează pe ghețari pentru apă. Aceasta include: construirea de sisteme agricole mai rezistente, diversificarea economiei locale, îmbunătățirea sistemelor de răspuns la eventualelel dezastre, etc.
• Restaurarea ecosistemelor: protejarea și restaurarea ecosistemelor din jurul ghețarilor ajută la stabilizarea fluxurilor de apă, menține biodiversitatea și sprijină adaptarea comunităților locale la modelele de apă în schimbare.
• Cooperare internațională: pentru țările care împărtășesc resursele de apă transfrontaliere de la ghețari, schimbul de cunoștințe, date și strategii pentru conservarea apei – este cheia pentru gestionarea impactului topirii ghețarilor la scară regională.