Agenția Națională pentru Sănătate Publică

La data de 14 septembrie curent, specialiști din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) au participat la atelierul de lucru on-line cu subiectul ”Supravegherea bolilor netransmisibile (BNT) și impactul pandemiei COVID-19”.

Acesta a fost primul din cele trei ateliere planificate pentru lunile septembrie – octombrie 2021 și a fost facilitat de experții Institutului de Sănătate Publică din Oslo, Norvegia și de specialiști din cadrul ANSP. Printre participanții atelierului s-au regăsit medici specialiști în promovarea sănătății și supravegherea BNT din cadrul celor 10 centre de Sănătate Publică din țară și sediului central al ANSP.

Este important de menționat că Institutul de Sănătate Publică din Oslo, Norvegia prin intermediul Biroului de Coordonare a Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova a oferit echipament media pentru 10 Centre de Sănătate Publică teritoriale, pentru a facilita realizarea acțiunilor de comunicare, informare și instruire la distanță în domeniul promovării sănătății și prevenirii bolilor.

Aceste acțiuni au drept scop consolidarea capacităților ANSP și sunt realizate în conformitate cu acordul de colaborare dintre Ministerul Sănătății, ANSP și Institutul de Sănătate Publică din Oslo, Norvegia.

„Republica Moldova este printre țările cu cea mai înaltă rată a mortalității generale din regiunea europeană”, a menționat Ion Șalaru, director adjunct al ANSP. În anul 2020, în structura mortalității prevalează BNT, în special bolile aparatului circulator (56,5%), tumorile (14,8%), bolile cronice ale aparatului digestiv (7,7%), bolile cronice ale aparatului respirator (4,0%), diabetul zaharat (1,2%) și alte cauze (6,3%).

În această ordine de idei, fortificarea monitorizării și a supravegherii BNT este unul din obiectivele de bază ale sistemului de sănătate al Republicii Moldova și este reflectat în proiectul Strategiei Naționale de Sănătate pentru anii 2021-2030.

Pandemia COVID-19 a demonstrat repetat cât de importantă este prevenirea BNT, deoarece persoanele cu boli cronice sunt cele mai vulnerabile față de formele grave ale bolii, iar peste 95% din persoanele decedate, sufereau de cel puțin o boală cronică.

De asemenea, criza sanitară provocată de pandemia COVID-19, care a afectat profund sistemul de sănătate al Republicii Moldova, a contribuit și mai mult la agravarea situației prin BNT, inclusiv:

• prin reprofilarea resurselor instituționale și umane pentru tratamentul preponderent al bolnavilor de COVID-19;
• scăderea volumului de acordare a asistenței medicale bolnavilor cu boli cronice, limitarea internărilor, închiderea programelor de screening la nivel de populație, etc.;
• investiții insuficiente în servicii de prevenire, diagnostic, screening, tratament și reabilitare a BNT, etc.

Pentru reducerea BNT în țară actualmente sunt monitorizați 5 factori majori de risc pentru acestea:

– Consumul de tutun;

– Consumul de alcool;

– Dieta nesănătoasă;

– Inactivitatea fizică;

– Calitatea aerului.

Heidi Lyshol, consilier principal în cadrul Institutului de Sănătate Publică din Oslo, a menționat cele mai importante surse de date utilizate pentru monitorizarea stării de sănătate a populației, responsabilitățile atribuite autorităților de sănătate norvegiene, dar și dinamica deceselor și a factorilor de risc în rândul populației.

Inger Ariansen, cercetător Institutul de Sănătate Publică din Oslo, a relatat despre supravegherea bolilor netransmisibile în Norvegia – indicatorii de sănătate, sistemele informaționale, raportarea datelor. În urma aplicării pe parcursul anilor a unui șir de măsuri de sănătate publică, autoritățile norvegiene au reușit să reducă numărul deceselor cauzate de bolile cardiovasculare atât la femeile, cât și la bărbații cu vârsta cuprinsă între 45 și 74 de ani, dar și să reducă consumul de tutun la toate categoriile de vârstă.

Hanne L. Gulseth, director de cercetare Institutul de Sănătate Publică din Oslo, a prezentat date privind evoluția indicatorilor de sănătate pe durata pandemiei de COVID-19, menționând faptul că, spre deosebire de Republica Moldova și majoritatea țărilor din regiunea europeană, în Norvegia a scăzut nivelul mortalității populației. Expertul a relatat și despre nivelul prestării serviciilor de prevenire a BNT pe durata pandemiei.

Experții din cadrul Institutului de Sănătate Publică din Oslo și-au exprimat disponibilitatea de a oferi suport autorităților de la Chișinău în implementarea măsurilor de diminuare a prevalenței factorilor de risc cauzali ai BNT.

Următorul Atelier on-line pentru specialiștii ANSP cu suportul Institutului de Sănătate Publică din Oslo este preconizat pentru data de 29 septembrie cu tematica ”Supravegherea produselor noi din tutun”.