Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează despre riscurile pentru sănătate asociate expunerii la monoxidul de carbon și recomandă populației să respecte măsurile de prevenire a intoxicaților cu acest gaz. În sezonul rece, când se utilizează diverse surse de încălzire, crește considerabil probabilitatea de acumulare a monoxidului de carbon în spații închise. Monoxidul de carbon este o amenințare majoră și, în mare parte, subevaluată în rândul populației. Astfel, este esențial să fim conștienți de riscurile asociate expunerii la acest gaz, care poate avea un impact devastator asupra stării de sănătate.

Monoxidul de carbon se absoarbe rapid la nivel pulmonar, după care ajunge în circulația sângelui, unde începe să înlocuiască oxigenul. Afinitatea monoxidului de carbon pentru hemoglobină este de 230 de ori mai mare decât cea a oxigenului, se fixează ușor pe hemoglobină formând o moleculă stabilă, carboxihemoglobina (HbCO). Acest fenomen duce la:

• scăderea capacității sângelui de a transporta oxigenul;
• crește dificultatea de eliberare a oxigenului la nivel tisular;
• poate provoca asfixierea, care poate fi uneori fatală.

Gravitatea intoxicației depinde de cantitatea de monoxid de carbon (CO) fixată de hemoglobină, aceasta fiind influențată de: concentrația de CO în aer, durata expunerii și volumul de aer inhalat.

Simptome inițiale: cefalee, amețeli, greață și slăbiciune. Aceste simptome sunt ușor de confundat cu cele ale altor afecțiuni și, prin urmare, intoxicațiile ușoare pot fi neobservate.

Intoxicații moderate și severe: expunerea la niveluri mai ridicate de CO poate provoca tulburări de vedere, confuzie, pierderea cunoștinței. Sechelele neurologice permanente sunt o probabilitate pentru persoanele care supraviețuiesc unei intoxicații severe.

Efecte pe termen lung: persoanele expuse la niveluri moderate de CO pot dezvolta complicații cardiovasculare și neuropsihice, inclusiv probleme de memorie, dificultăți de concentrare și afectarea funcțiilor cognitive.

Trei grupuri de persoane necesită o atenție deosebită:

Femeile însărcinate: intoxicația cu monoxid de carbon este gravă în special pentru făt, existând riscul unei diferențe în manifestările intoxicației între mamă și făt.

Nou-născuții și sugarii: riscul de intoxicație este mai mare din cauza unei perioade lungi de expunere. Din motive fiziologice, aceștia pot fi primii sau chiar singurii afectați. Semnele clinice sunt adesea atipice (refuzul alăptării, plâns inexplicabil, letargie, convulsii).

Persoanele în vârstă: simptomele nespecifice pot fi atribuite, în mod eronat, vârstei înaintate.

 ! Se estimează că, la nivel global, monoxidul de carbon este responsabil pentru aproximativ 20 de mii de decese anual și pentru sute de mii de cazuri de intoxicații acute. În țările Uniunii Europene, în fiecare an, circa 4000 – 5000 de persoane sunt spitalizate din cauza intoxicațiilor severe cu monoxid de carbon, iar 400 – 500 de decese sunt atribuite direct acestui gaz.

! În Republica Moldova, anual, sunt afectate circa 200 de persoane urmare a inhalării monoxidului de carbon, iar aproximativ 10 cazuri sunt soldate cu deces. În perioada anilor 2020-2023, au fost înregistrate 801 cazuri de intoxicații acute neprofesionale cu monoxid de carbon, în urma cărora 42 de persoane au decedat.

Întoxicația cu monoxid de carbon poate surveni din cauza: 

• Sistemelor de încălzire cu defecțiuni sau instalate necorespunzător, în special cele pe bază de combustibil fosil.
• Motoarelor vehiculelor lăsate în funcțiune într-un spațiu închis (garaj, beci, subsol etc).
• Evacuarea deficitară a produselor de ardere (conducta de fum obstrucționată sau dimensionată incorect).
• Lipsa sau ventilația insuficientă în încăperea în care este instalat dispozitivul (piese etanșe, orificii de aer blocate).
• Utilizarea necorespunzătoare a dispozitivelor concepute exclusiv pentru utilizare în aer liber sau suplimentar (dispozitive suplimentare de încălzire utilizate continuu – generatoare etc.).
• Incompatibilitatea instalațiilor prezente în aceeași unitate de cazare (exemplu: șemineu și boiler).

Pentru a reduce riscul de intoxicație cu monoxid de carbon, specialiștii ANSP recomandă următoarele măsuri:

• Instalarea detectoarelor de monoxid de carbon, în toate încăperile locuinței, în special în dormitoare și în apropierea surselor de încălzire și verificarea periodică a funcționării acestora.
• Întreținerea echipamentelor de încălzire și revizuirea periodică a sobelor, centralelor, boilerelor și coșurilor de fum. Angajați un specialist pentru a vă asigura că aceste sisteme funcționează în parametri optimi și sunt bine ventilate. Evitați să folosiți instalații de încălzire improvizate.
• Ventilarea corespunzătoare a spațiilor în care se utilizează sisteme de încălzire pe gaz, lemn sau cărbune. Nu folosiți aragazul, cuptoarele sau grătarele pe bază de gaz ori cărbune pentru a încălzi spații închise sau neventilate, cum ar fi garajele sau camerele mici.
• Sensibilizarea membrilor familiei la simptomele intoxicației cu CO. Fiți atenți la simptomele timpurii ale intoxicației cu CO, cum ar fi dureri de cap, amețeli, oboseală și greață. Dacă detectați aceste simptome și bănuiți o acumulare de CO, ieșiți imediat în aer liber.

!!! În caz de expunere la monoxid de carbon, ventilați imediat spațiile, evacuați persoanele expuse, apelați serviciul de urgență și nu reveniți în spațiu fără aprobarea unui profesionist.

Fiți prudenți la manipularea produselor chimice, în cazul unei posibile suspecții sau intoxicații solicitați imediat asistența medicală la numărul unic de urgență 112.