Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Anual, pe data de 26 iunie, este marcată Ziua internațională de luptă împotriva consumului și a traficului ilicit de droguri pentru a consolida acțiunile și cooperarea la nivel global în realizarea unei lumi fără dependență și abuz de droguri.

Tema campaniei din acest an este „Oamenii în primul rând: opriți stigmatizarea și discriminarea, consolidați prevenirea!” și face apel la:

• promovarea serviciilor voluntare bazate pe dovezi pentru toți oamenii care consumă droguri;
• alfabetizare despre tulburările legate de consumul de droguri, despre tratamentele disponibile și despre importanța intervenției timpurii și a sprijinului;
• advocacy pentru alternative la privarea de libertate pentru infracțiunile legate de droguri, cum ar fi tratamentul și serviciile comunitare;
• combaterea stigmatizării și discriminări prin promovarea limbajului și a atitudinilor care sunt respectuoase și care nu judecă;
• împuternicirea tinerilor și a comunităților pentru a susține prevenirea consumului și dependenței de droguri;
• creșterea gradului de conștientizare cu privire la epidemiile de SIDA și hepatită în rândul persoanelor care consumă droguri, extinderea și consolidarea programelor de prevenire a HIV și a hepatitei.

Problema mondială a drogurilor este complexă și afectează milioane de oameni din întreaga lume. Multe persoane care consumă droguri se confruntă cu stigmatizarea și discriminarea, care le pot dăuna și mai mult sănătății fizice și mentale și îi pot împiedica să acceseze ajutorul de care au nevoie. Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC) recunoaște importanța adoptării unei abordări centrate pe oameni, a politicilor privind drogurile cu accent pe drepturile omului, compasiunea și practicile bazate pe dovezi.

În 2023, lumea continuă să fie martoră la crize umanitare larg răspândite. De la zone de război și tabere de refugiați până la comunități sfâșiate de violență, oamenii din toate părțile lumii sunt într-o mare nevoie. Pandemia, criza climatică, criza alimentară, criza energetică și întreruperile lanțului de aprovizionare au exacerbat suferința și ne-au adus în pragul unei recesiuni globale. UNODC continuă să militeze pentru dreptul la sănătate al celor mai vulnerabili, inclusiv al copiilor și tinerilor, al persoanelor care consumă droguri, al persoanelor cu tulburări legate de consumul de droguri și al persoanelor care au nevoie de acces la medicamente controlate. Importanța comunității și solidarității a devenit mai evidentă ca niciodată, la fel ca și nevoia de îngrijire a sănătății pentru toți.

Utilizarea medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Din acest motiv, producția, vânzarea, distribuția și utilizarea multor dintre aceste substanțe sunt reglementate de tratate internaționale pentru a evita consecințele negative care pot reprezenta o amenințare pentru sănătate și siguranță. Important de menționat că consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri. Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nou născuţi, pierderea progresivă a personalității, şi a autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

Legalizarea canabisului în anumite părți ale lumii pare să fi accelerat utilizarea zilnică și efectele asupra sănătății a consumului de droguri. Potrivit Raportului Global al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate care vizează drogurile, emis în 2022, aproximativ 284 de milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani din întreaga lume au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în anul 2020, cu o creștere de circa 26% față de deceniul precedent.

Circa 11,2 milioane de consumatori își injectau drogurile: jumătate dintre ei trăiau cu hepatită C, circa 1,4 milioane  – cu HIV și 1,2 milioane  – cu ambele infecții. Opioidele continuă să reprezinte cea mai mare povară de boală atribuită consumului de droguri. Cei mai supuși riscului de a consuma droguri sunt tinerii cu vârsta între 15-35 ani, mai ales din țările cu venituri mici. Conform studiilor, cea mai critică vârstă pentru a începe consumul este vârsta de 14 ani.

Potrivit Raportului European privind drogurile din 2022, se estimează că aproximativ 83,4 milioane de adulți (15-64 de ani) din Uniunea Europeană, adică 29 %, au consumat vreodată un drog ilegal, mai mulți bărbați (50,5 milioane) decât femei (33 de milioane) raportând consumul. Canabisul rămâne substanța cel mai consumată, peste 22 de milioane de adulți europeni raportând consumul acestei substanțe în ultimul an.

În Republica Moldova, potrivit Raportului anual privind consumul și traficul ilicit de droguri pentru anul 2021, se atestă o descreștere a numărul cazurilor noi de consumatori luaţi la evidenţă – 487 de persoane, comparativ cu 537 în anul 2020. Numărul cumulativ al consumatorilor de droguri înregistraţi oficial la finele anului 2021 era de 11707 persoane.

De menționat că grupul consumatorilor noi depistați fără dependență poate fi descris astfel:

• vârsta medie la momentul înregistrării este de 21 ani;
• drogul consumat la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor a fost marijuana (85,2%);
• calea de administrare la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor – fumatul (94,1%);
• persoanele de sex masculin constituie majoritatea (94,9%).

Grupul consumatorilor de droguri noi depistați cu dependenţă se caracterizează astfel:

• vârsta medie la momentul înregistrării este de 22,9 ani;
• cele mai utilizate droguri a fost din grupul opiaceelor (85,7%);
• calea de administrare la momentul înregistrării – injectabilă (81,6%);
• persoanele de sex masculin constituie majoritatea (98,8%).

Prevenirea consumului de droguri rămâne cel mai bun mijloc de soluționare a problemei. În acest sens, cea mai bună metodă ar fi țintirea adolescenților, deoarece în cazul în care aceștia nu utilizează droguri, va scade și probabilitatea manifestării acestui obicei la vârsta adultă. Astfel, pot fi urmate principiile:

• Menținerea unei bune relații cu adolescentul în familie. Pentru aceasta se pot stabili zile și ore în care familia se va reuni pentru a fortifica relațiile. Totodată, este bine ca adolescentul să se simtă valorizat și să contribuie la realizarea sarcinilor din familie.
• Aplicarea măsurilor corecte și consecvente de educație. În comunicarea cu adolescentul este foarte important să fiți corecți, atât în consecvența mustrărilor aplicate, cât și în laudele pe care le oferiți.
• Încurajarea activităților adolescentului în timpul liber. Există mai puține șanse ca adolescenții activi social, care au o autostimă crescută, să consume droguri.
• Fiți informați cu privire la substanțele pe care le consumă abuziv adolescenții. Multe substanțe pot să pară inofensive într-un mod eronat. În caz de necesitate, se poate apela după explicații la un medic specialist.

În Republica Moldova, prin Hotărârea Guvernului Nr. HG233/2020 din 10.04.2020, a fost aprobată Strategia națională antidrog pentru anii 2020-2027. Strategia își propune o abordare multidisciplinară și echilibrată a problemelor ce țin de consumul de droguri. Aceasta se bazează pe o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială de toate nivelurile, având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor:

• reducerea cererii de droguri;
• micșorarea riscurilor condiționate de consumul de droguri;
• diminuarea ofertei de droguri.