Play
Play
Slider
AI GRIJĂ! OPREŞTE RĂSPÂNDIREA COVID-19 !!! Pentru informaţii privind noul coronavirus, apelaţi LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Ziua Mondială de prevenire a suicidului – 10 septembrie 2016, se marchează cu genericul: „Conectare. Comunicare. Implicare.”

La 10 septembrie 2016 se va desfăşura Ziua Mondială de prevenire a suicidului – susţinută de Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii care promovează prevenirea comportamentului suicidar, furnizarea de tratamente optime şi adecvate, evidenţa şi monitorizarea persoanelor care au încercat să se sinucidă.

suicid

Se estimează că, în fiecare an de sinucidere mor cca. 800.000 persoane (un caz la fiecare 40 de secunde), plus 25 de ori mai multe cazuri de încercări eșuate. Astfel, sinuciderea constituie o problemă ce rezultă dintr-o interacțiune complexă a factorilor biologici, genetici, psihologici, sociali, culturali și de mediu; cca. 18% din populaţia globală are probleme psiho-emoţionale cu trecerea timpului evoluând în boli mintale – depresie, de care suferă una din patru persoane, iar 70% dintre acestea au gânduri suicidare.
La nivel global o treime din cele peste 20 de milioane de tentative de suicid pe an se atestă printre adolescenţi, cu 2 vârfuri în ratele de suicid: – la tinerii (15-35 ani); – şi printre persoanele în vârstă (peste 75 ani).
În țările dezvoltate a fost stabilită o legătura dintre tulburările de suicid și afecţiunile mintale – depresia, consumul de alcool, majoritatea producându-se impulsiv în momente de criză, cu o defalcare în capacitatea de a face față problemelor financiare, durerii cronice sau bolii. Comportamentului suicidar sunt asociate şi confruntarea cu un conflict, dezastru, violență, abuz, pierderea unei persoane şi sentimentul de izolare, ratele a astfel de cazuri fiind mai sporite printre persoanele din grupurile vulnerabile discriminate: refugiații, imigranții, popoarele indigene, prizonierii, iar printre cei mai esenţiali factori de risc pentru suicid se consideră a fi o tentativă anterioară.
Potrivit datelor statistice în anul 2015 în Republica Moldova au fost înregistrate 556 cazuri de suicid, faţă de 581 în 2014, respectiv dintre ele 9 şi 15 printre copii.
Marcarea Zilei Mondiale de prevenire a suicidului a devenit mai relevantă cu adoptarea de OMS a Planului global de acțiuni privind sănătatea mintală pentru anii 2013-2020, prin care statele membre s-au angajat să colaboreze pentru atingerea obiectivului global de reducere a ratei de suicid cu 10% până în 2020.
Sinuciderea fiind o problemă complexă, necesită eforturi coordonare de prevenire şi colaborare între sectoarele societății – ale sănătății, educației, muncii, agriculturii, justiției, de drept, al apărării, politic şi mass-media, care trebuie să fie cuprinzătoare şi integrate.
Stigma, în special în jurul tulburărilor mintale, denotă că mulți oameni care au încercat să se sinucidă nu caută şi nu primesc ajutorul necesar, iar prevenirea sinuciderii nu a fost abordată adecvat din lipsa conştientizării suicidului drept o problemă majoră de sănătate publică, și tabu, în multe societăți, pentru a o discuta în mod deschis. Doar câteva țări au inclus prevenirea sinuciderii printre prioritățile de sănătate, iar 28 raportează o strategie națională de prevenire a sinuciderii.

Genericul: „Conectare. Comunicare. Implicare” al Zilei Mondiale de prevenire a suicidului din 10 septembrie 2016, indică la elementele indispensabile în prevenirea acestui fenomen prin:
Conectare. Încurajarea relaţionării, cu cei care au pierdut pe cineva la sinucidere sau au fost ei înşişi la o tentativă de sinucidere, care este crucială pentru continuarea eforturilor de prevenire a sinuciderii. Conectarea socială reduce riscul de suicid, iar suporturile formale şi informale pot ajuta la prevenirea sinuciderii. Responsabilităţile în prevenirea suicidului revin persoanelor fizice, organizațiilor şi comunităților în ansamblu.
Comunicare. În multe comunități fenomenul dat e învăluit în tăcere sau discutat în şoaptă. Însă pentru a risipi miturile cu privire la sinucidere şi reducerea stigmatizării, comunicarea este esenţială. Din aceste considerente, la fel ca multe alte probleme majore de sănătate publică, se impune şi abordarea sinuciderii.
Un rol deosebit în strategiile de prevenire a sinuciderii î-l are comunicarea eficientă cu persoanele vulnerabile la sinucidere. Chiar dacă subiectul este dificil şi discuţiile sunt frecvent evitate, conversaţiile trebuie focusate pe sfaturi simple, care pot ajuta, inclusiv prin compasiune, empatie şi ascultare. Ultimele sunt indicate prin faptul că persoanele, care au trecut printr-un episod de gândire suicidară extremă, apreciază ajutorul primit în cadrul conversațiilor cu alte persoane în perioada de recuperare.
Un rol aparte în prevenirea sinuciderii revine mass-media, care prin diverse tipuri de raportare a fenomenului s-au dovedit a fi asociate cu „vârfuri” în ratele de suicid: – descrierile proeminente şi/sau explicite; şi cu efect protector – evocarea necesităţii stăpânirii de sine în diferite situaţii, inclusiv în crizele suicidare.
Implicare. „Conectarea” și „Comunicarea”, separat realizate, fără a fi îmbinate cu ingredientul final – „Implicarea”, nu vor avea efectele scontate în prevenirea sinuciderii. Pentru a reuşi în acest domeniu este necesară asigurarea condiţiilor optime, aceasta să devină o prioritate a factorilor politici și planificatori de îngrijire ca să finanțeze măsurile de prevenire a sinuciderii.
La fel, includerea în activităţile medicilor și a altor furnizori de servicii de îngrijire și a măsurilor de prevenire a sinuciderii, asigurarea capacității comunităților de îngrijire să fie în măsură să identifice și să sprijine persoanele care pot fi expuse unui risc sporit de sinucidere. Iar persoanele care au fost afectate de suicid ar putea să furnizeze în această privință informaţii utile din propria experienţă despre cauzele şi măsurile de prevenire.

Sinuciderile pot fi prevenite.

Măsurile de prevenire a suicidului şi a tentativelor de sinucidere, la nivel de populație, sub-populație şi individ, includ:
• reducerea accesului la mijloacele de suicid (pesticide, arme de foc, anumite medicamente etc.);
• abordarea responsabilă a sinuciderii cu reflectarea cu maximă corectitudine a unor astfel de cazuri de mass-media;
• adoptarea unor politici relevante privind alcoolul cu implementarea măsurilor de reducere a consumului nociv de alcool;
• identificarea precoce şi monitorizarea permanentă a calităţii tratamentului și îngrijirii persoanelor cu tulburări psihice, durere cronică şi suferință emoțională acută;
• instruirea lucrătorilor din sănătate în evaluarea şi gestionarea comportamentului suicidar;
• evidenţa, monitorizarea şi îngrijirea persoanelor care au încercat sa se sinucidă, furnizarea sprijinului necesar, inclusiv şi comunitar prin: „Conectare. Comunicare. Implicare”.

Comportamentul suicidar poate fi observat când se manifestă cu persistență:
* Comportament retras, incapacitatea de a se raporta la familie şi prieteni.
* Afecțiuni psihice și alcoolism. Anxietate sau panică.
* Schimbarea de personalitate, iritabilitate, pesimism, depresie sau apatie.
* Schimbarea în obiceiurile de dormit sau de a mânca.
* Tentative de suicid anterioare. Menționarea repetată de moarte sau de suicid.
* Ura de sine – autoînvinuirea și autodeprecierea.
* Istoricul familial de suicid. O recentă pierdere majoră – moarte, divorţ etc.
* Dorința bruscă de a pune în ordine afacerile personale, scriind o voință etc.
* Sentimentul de singurătate, neputință, disperare. Sănătate fizică precară.

Pentru consultaţii şi asistenţă psihologică în Republica Moldova funcţionează liniile de asistenţă telefonică şi centrele de asistenţă psihologică, inclusiv în şcoli, care pot fi accesate la ajutor@pentruviata.md sau www.pentruviata.md, Linia Verde Antisuicid: 060806623, www.facebook.com/altruism.md

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul
Tel.: 022574700

Pentru mai multe informaţii
apelaţi la tel.: 022574683; 060205004