Play
Play
Slider
AI GRIJĂ! OPREŞTE RĂSPÂNDIREA COVID-19 !!! Pentru informaţii privind noul coronavirus, apelaţi LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Ziua Mondială a Mediului – 5 iunie 2020

Mediul este un determinant major al sănătății. Dintre factorii de mediu cel mai pronunțat efect îl are aerul poluat, atât înconjurător, cât și cel interior.  Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. Prin rezoluția ONU din 10.10.2018 privind bolile netransmisibile (BNT), calitatea aerului a fost recunoscută ca al cincilea factor prioritar de risc pentru BNT, de rând cu consumul de tutun, consumul de alcool, nutriția nesănătoasă și inactivitatea fizică. În Republica Moldova, aerul poluat cauzează, anual, circa 5400 decese și reduce cu 5 ani speranța de viață.

Ziua Mondială a Mediului, găzduită în anul 2020 de Columbia, este cea mai deosebită zi pentru acțiuni orientate spre protejarea mediului. Din 1974, este marcată în fiecare an la 5 iunie prin implicarea guvernelor, întreprinderilor, celebrităților și cetățenilor îndemnaţi de a-și concentra eforturile asupra unei probleme de mediu.

În acest an, tema este biodiversitatea – o preocupare atât urgentă, cât și existențială – un apel la acțiune pentru combaterea pierderii și degradării accelerate a speciilor din lumea naturală. Un milion de specii de plante și animale riscă să dispară, în mare parte din cauza activităților umane.

Evenimentele recente, de la incendiile din Brazilia, Statele Unite și Australia, până la infestări de lăcuste în Africa de Est  și acum – o pandemie globală COVID – 19, demonstrează interdependența oamenilor și biodiversitatea naturii.

Biodiversitatea, sau diversitatea biologică este variabilitatea de vietăți, care alcătuiesc viața pe Pământ și înglobează cele 8 milioane de specii de pe planetă – de la plante și animale, la ciuperci și bacterii. Biodiversitatea este fundamentul care susține toată viața pe uscat și sub apă. Aceasta afectează fiecare aspect al sănătății umane, oferind aer, apă, alimente, medicamente, rezistență naturală la boli și atenuarea schimbărilor climatice. Modificarea sau eliminarea unui element al acestui ecosistem afectează întregul sistem de viață și poate produce consecințe negative.

Acțiunile omului, inclusiv despăduririle, distrugerea habitatelor de animale sălbatice, intensificarea agriculturii și accelerarea schimbărilor climatice au dăunat grav naturii. Ar fi nevoie de 1,6 de planete Pământ pentru a răspunde cerințelor pe care oamenii le fac naturii în fiecare an. Dacă vom continua pe această cale, pierderea biodiversității va avea consecințe severe pentru umanitate, inclusiv prăbușirea sistemelor alimentare și de sănătate.

Ecosistemele sănătoase, bogate cu biodiversitate, sunt fundamentale pentru existența umană. Ecosistemele susțin viața umană într-o multitudine de moduri, curățându-ne aerul, purificând apa, asigurând disponibilitatea de alimente nutritive, medicamente și materii prime pe bază de natură și reducând apariția dezastrelor.

Biodiversitatea – varietatea esențială a formelor de viață de pe Pământ – continuă să scadă în fiecare regiune a lumii, reducând semnificativ capacitatea naturii de a contribui la bunăstarea oamenilor. Această tendință alarmantă pune în pericol economiile, securitatea alimentară și calitatea vieții oamenilor de pretutindeni, potrivit a patru rapoarte științifice redactate de peste 550 de experți din peste 100 de țări.

Care sunt pierderile de biodiversitate? 

  • Modificare de utilizare a terenului

Cererea noastră de alimente și resurse determină defrișarea, schimbarea tiparelor de utilizare a terenurilor și distrugerea habitatelor naturale de pe glob. Douăzeci și șase la sută din pământurile fără gheață ale planetei sunt utilizate pentru pășunarea animalelor, iar 33% din terenurile agricole sunt pentru hrana animalelor. Astăzi, o treime din solul mondial a fost degradat de acidificare, poluare și alte practici de gestionare a terenurilor nesustenabile.

  • Exploatarea plantelor și a animalelor

Exploatarea excesivă a resurselor de către oameni, inclusiv pentru pescuit, exploatarea forestieră și braconajul faunei sălbatice amenință existența unor creaturi mari și mici; de la animale sălbatice iconice, precum pangolina, cel mai traficat ilegal mamifer de pe planetă, până la sturionul beluga, prețuit pentru caviarul său. Sărăcia poate forța oamenii să desfășoare activități precum braconajul și exploatarea ilegală, în timp ce dezvoltarea nesustenabilă cuprinde zonele sălbatice și cererea de combustibili pentru produse pentru animale sălbatice.

  • Schimbările climatice

De exemplu, mările care se încălzesc topesc ghețarii, care sunt esențiale pentru viața urșilor polari, focilor și păsărilor. Se estimează că până în 2050, una din șase specii ar putea fi amenințată de dispariție, dacă tendințele actuale de încălzire globală vor continua.

  • Poluarea

Poluarea reprezintă o amenințare majoră și tot mai mare la adresa biodiversității cu efecte devastatoare. Depozitele de deșeuri deschise au impact asupra plantelor și animalelor, în timp ce pesticidele, îngrășămintele și alte substanțe chimice dăunează polenizatorilor precum albinele, care sunt prădători naturali ai dăunătorilor.

  • Specii invazive străine

Speciile invazive amenință biodiversitatea acționând ca paraziți sau concurenți, modificând habitatele, încrucișând speciile locale și aducând boli. Globalizarea a sporit mișcarea și introducerea speciilor dincolo de intervalele lor inițiale prin comerț și turism, perturbând noile comunități gazdă și habitate.

Biodiversitatea și COVID-19

Apariția COVID-19 a subliniat faptul că, atunci când distrugem biodiversitatea,  distrugem sistemul care susține viața umană. Cu cât un ecosistem este mai mare de biodiversitate, cu atât este mai dificil pentru un agent patogen să se răspândească rapid sau să domine: întrucât, pierderea biodiversității oferă posibilitatea ca agenții patogeni să treacă de la animale și oameni. Acțiunile omului, inclusiv defrișările, distrugerea habitatelor de animale sălbatice, agricultura intensificată și accelerarea schimbărilor climatice, au dezechilibrat natura. Am schimbat sistemul care ne-ar protejat în mod natural și am creat condiții care să permită microorganismelor patogene, inclusiv coronavirusurilor să se răspândească.

Astăzi, se estimează că, la nivel global, aproximativ un miliard de cazuri de boli și milioane de decese apar în fiecare an din cauza bolilor cauzate de coronavirusuri și aproximativ 75 la sută din bolile infecțioase emergente la om sunt zoonotice, ceea ce înseamnă că acestea sunt transmise oamenilor de către animale. Natura ne trimite un mesaj.

E timpul pentru natură!

Pandemia COVID-19 ne oferă o oportunitate de a revizui relația noastră cu natura și de a reconstrui o lume mai ecologică responsabilă. Abordarea apariției bolii zoonotice necesită abordarea cauzei sale principale – în primul rând, impactul activităților umane. Pe măsură ce populația globală se apropie de 10 miliarde, trebuie să înțelegem mai bine mediul în care trăim și să apreciem că funcționează ca un întreg ecosistem. Fiecare dintre noi are un rol de jucat în a pune capăt pierderii biodiversității și a păstra natura pentru bunăstarea și viitorul omenirii.

Ce putem face ca …

Persoane fizice: Să ne revizuim obiceiurile în privinţa a ceea ce cumpărăm, consumăm și/sau aruncăm, ca să devenim consumatori conștienți.

Entități religioase: De la toate nivelurile, pot inspira enoriașii să trăiască în armonie cu natura și să asigure protecția mediului la locul de muncă.

Sectorul privat: Întreprinderile se bazează pe mediile și ecosistemele lor gazdă pentru contribuții în procesele de producție și fabricare. Acestea pot încorpora practici îndrăznețe și durabile în lanțurile de aprovizionare și finanțare.

Autorități locale: Localitățile, în special orașele joacă un rol imens în conservarea resurselor naturale și în furnizarea de servicii ecologice pentru oameni.

Autorități centrale: O politica națională de mediu puternică și susținută politici este esențială pentru a pune capăt pierderii biodiversității și a păstra natura pentru bunăstarea umană. Biodiversitatea este necesară pentru o serie de drepturi ale omului, inclusiv drepturile la viață, sănătate, hrană, apă și cultură. Pentru a proteja drepturile omului, avem obligația de a proteja ecosistemele și biodiversitatea.

Școală și profesori: Au un rol esențial în educarea tinerilor pentru natură, care să sublinieze valoarea biodiversității și interesul pentru oportunitățile viitoare de muncă ecologică.

Tineri: Tinerii sunt viitorul, iar deciziile luate acum vor determina lumea pe care o vor moșteni. Tinerii au un rol de jucat în prevenirea pierderii biodiversității și în conservarea naturii pentru viitorul nostru.