Play
Play
Slider
AI GRIJĂ! OPREŞTE RĂSPÂNDIREA COVID-19 !!! Pentru informaţii privind noul coronavirus, apelaţi LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Suport informativ privind organizarea şi desfăşurarea Zilei Mondiale a Sănătăţii – 7 aprilie 2015

Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată anual, la 7 aprilie – de ziua fondării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În fiecare an este selectată o temă, pentru a sensibiliza publicul în domeniu unei probleme prioritare a sănătății publice la nivel global. Tema pentru anul 2015 este siguranţa alimentară.

De la fermă, la farfurie: respectă condiţiile pentru siguranţa alimentelor” – sub acest slogan se va desfăşura Ziua Mondială a Sănătăţii, în anul curent, cu scopul de a recunoaşte rolul important în siguranţa alimentelor a tuturor celor implicaţi în producţia de alimente, supravegherea bolilor cauzate de alimentele nesigure, precum şi de a consolida colaborarea şi coordonarea între aceste domenii diferite pentru a preveni, detecta şi a răspunde prompt la prevenirea toxiinfecţiilor alimentare.

Astăzi, siguranţa produselor alimentare este unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru sănătate. Produsele alimentare nesigure, care conţin bacterii, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice provoacă mai mult de 200 de boli – de la diaree până la cancer.

Conform estimărilor, anual la nivel global peste 2 milioane de oameni decedează din cauza bolilor diareice acute (BDA) provocate de produse alimentare şi apă nesigure, majoritatea fiind copii sub 18 ani.

Bolile provocate de produsele alimentare sunt un obstacol şi în calea dezvoltării economice şi sociale, deoarece acestea creează o povară excesivă asupra sistemelor de sănătate şi duce la deteriorarea economiei naţionale, turismului şi comerţului. Pentru a proteja sănătatea oamenilor, produsele alimentare trebuie să fie nu numai de calitate compoziţională şi nutriţională adecvată, dar trebuie să fie şi inofensive. Aceasta înseamnă că produsele alimentare nu trebuie să conţină pericole biologice sau chimice pentru sănătate.

Constant, există noi ameninţări la adresa siguranţei alimentare. Modificări în procesul de producere, distribuţie şi consum de alimente: de exemplu, agricultură intensivă, globalizarea comerţului cu alimente, alimentaţia publică şi comercializarea în stradă a produselor fast-food, schimbările în mediu, bacterii şi toxine emergente noi; rezistenţa antimicrobiană – toate cresc riscul de contaminare a alimentelor. Rata crescută a călătoriilor şi comerţului cresc probabilitatea de răspândire a infecţiilor.

În Republica Moldova, problemele de sănătate legate de inofensivitatea produselor alimentare sunt în creştere. Analiza morbidităţii populaţiei prin toxiinfecţii alimentare, boli diareice acute (BDA) determinate de folosirea în consumul uman a produselor alimentare nesigure, denotă că în ultimii ani se atestă o creştere a morbidităţii sumare prin aceste maladii, fiind înregistrat şi un caz de deces.

Astfel, în anul 2014 au fost înregistrate 11 028 focare de BDA, determinate de folosirea în consum uman a produselor alimentare nesigure, cu afectarea a 12 292 persoane – în creştere comparativ cu a.a.2012 şi 2013, când au fost înregistrate 10 033 şi respectiv 8 877 focare cu afectarea a 10 550 persoane în a.2012 şi 9 188 persoane în a.2013.

În cadrul cercetării izbucnirilor de toxiinfecţii alimentare şi BDA s-a constatat că ele au loc mai frecvent în condiţii de casă şi în unităţile de alimentaţie publică, iar produsele care au contribuit la apariţia lor au fost procurate din pieţe, unităţi comerciale şi locuri neautorizate.

Cauzele principale, care au favorizat apariţia izbucnirilor de toxiinfecţii alimentare sunt: folosirea la pregătirea alimentelor a materiei prime de origine animală infectate primar (ouă, carne de pasăre, carne de bovine şi porcine), procurarea produselor alimentare infectate primar din pieţe, locuri neautorizate, unităţi comerciale specializate, în cadrul cărora a fost constatată nerespectarea regulilor de igienă şi condiţiilor de comercializare şi păstrare a acestor produse; organizarea ceremoniilor la obiectivele de alimentaţie publică cu folosirea materiei prime de origine animală contaminată microbiologic; nerespectarea procesului tehnologic de pregătire şi păstrare a bucatelor etc.

Concomitent, se atestă şi iresponsabilitatea agenţilor economici a obiectivelor cu profil alimentar, în special de alimentaţie publică pe fondalul controalelor formale a Autorităţii responsabile de supravegherea şi controlul circuitului produselor alimentare.

O problemă, cu impact negativ asupra sănătăţii populaţiei, prezintă şi comerţul stradal neautorizat cu produse alimentare uşor alterabile (carne şi produse din carne, lapte şi produse din lapte, peşte şi produse din peşte, ouă ş.a.), tolerat de autorităţile administraţiei publice locale.

În a. 2014, comparativ cu anii precedenţi, s-a înregistrat o uşoară tendinţă de diminuare a cazurilor de otrăviri cu ciuperci, însă numărul lor este încă destul de mare, fiind înregistrate 109 cazuri de otrăviri cu afectarea a 122 persoane, inclusiv 12 copii sub 17 ani şi un deces, faţă de 171 cazuri înregistrate în anul 2012, cu 186 persoane afectate, inclusiv 35 copii sub 17 ani şi 330 cazuri cu 426 persoane afectate, inclusiv 61 copii sub 17 ani în a.2013.

Ziua Mondială a Sănătăţii 2015 – este o oportunitate de a atrage atenţia factorilor de decizie, instituţiilor guvernamentale, producătorilor, vânzătorilor şi a publicului cu privire la importanţa siguranţei alimentare şi rolul pe care îl are fiecare pentru a asigura produse alimentare inofensive consumatorilor.

  Campania are următoarele obiective:

–  A încuraja toată societatea să îmbunătăţească siguranţa alimentelor prin desfăşurarea acţiunilor de sensibilizare a opiniei publice şi a atrage atenţia asupra măsurilor necesar de a fi efectuate în acest domeniu.

–  A îndemna consumatorii să ia măsuri pentru siguranţa alimentară prin: obţinerea informaţiilor, verificarea marcajelor şi respectarea recomandărilor de inofensivitate a alimentelor.

Mesajele principale de comunicare pentru populaţie privind siguranţa alimentelor
* Obţineţi informaţii despre alimentele, care le consumaţi:

–  citiţi etichetele, atunci când cumpăraţi şi pregătiţi alimente;

–  informaţi-vă despre substanţele biologice şi chimice periculoase din regiune;

–  învăţaţi cum să gătiţi unele alimente, care pot fi periculoase atunci când sunt manipulate necorespunzător (de exemplu: bucate din carne, peşte, ciuperci, etc.);

–  evitaţi să procuraţi bucate gata de pe stradă sau locuri neautorizate.

* Prelucraţi, depozitaţi şi gătiţi produsele alimentare, astfel încât să se asigure inofensivitatea acestora:

–  Respectaţi cinci principii-cheie a siguranţei alimentare, recomandate de către OMS: menţineţi curăţenia, separaţi alimentele crude de cele gătite, gătiţi bine bucatele, păstraţi alimentele la temperaturi sigure, folosiţi apă potabilă şi materie primă sigure.

–  Evitaţi prăjire excesivă a alimentelor, astfel se formează substanţe toxice pentru sănătate.

–  În bucătărie, păstraţi detergenţii sau alte produse chimice într-un loc separat de alimente şi neaccesibil pentru copii.

–  Nu folosiţi recipient, în care s-au păstrat substanţe chimice pentru depozitarea alimentelor.

* Instruiţi cu practici sigure alţi membri ai comunităţii dumneavoastră:

–  Aveţi grijă, atunci când pregătiţi alimentele pentru femei gravide, copii, persoane în vârstă, persoane cu un sistem imun slăbit.

–  Asiguraţi-vă, că consumaţi produsele alimentare, care s-au preparat şi păstrat în condiţii de igienă adecvate.

–  Folosiţi apa potabilă din surse sigure sau apa îmbuteliată.

–  Spălaţi bine fructele şi legumele, în special dacă le consumaţi crude.

–  Nu folosiţi alimentele după data de expirare a acestora.

–  Savuraţi plăcerea de la mâncarea sănătoasă.

* Respectaţi regulile de igienă şi curăţenie:

–  Spălați-vă pe mâini înainte de a prelucra alimentele, dar și în timpul preparării lor.

–  Spălaţi-vă pe mâini după ce folosiţi toaleta.

–  Spălaţi şi dezinfectaţi toate suprafeţele şi ustensilele utilizate la prepararea hranei de fiecare dată când le folosiţi.

–  Protejaţi bucătăria şi zonele de gătit împotriva insectelor, paraziţilor şi animalelor.