Play
Play
Slider
AI GRIJĂ! OPREŞTE RĂSPÂNDIREA COVID-19 !!! Pentru informaţii privind noul coronavirus, apelaţi LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Suport informativ pentru organizarea acţiunilor de comunicare în cadrul Campaniei de sensibilizare a riscurilor consumului de alcool în perioada sarcinii – 9 septembrie 2016

Consumul de alcool cauzează peste 7 % din bolile şi decesele premature din UE şi constituie o preocupare majoră în domeniul sănătăţii publice. În unele state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) abuzul de alcool este a doua cauză de îmbolnăvire legată de stilul de viaţă, fiind şi unul din factorii de risc pentru mai mult de 60 de boli cronice: hepatopatia alcoolică, pancreatita cronică alcoolică, boli digestive, cancer, diabet, boli cardiovasculare, tulburări alcoolice fetale, afecţiuni neuropsihiatrice etc.
În ţările cu nivel economic înalt se înregistrează cele mai înalte rate ale consumului de alcool si cea mai crescută prevalenţă a episoadelor de consum excesiv. Bărbaţii din categoriile socio-economice inferioare şi femeile din categoriile socio-economice înalte au nivele de risc mai sporit pentru consum excesiv de alcool. Acesta este un factor de risc pentru comportamente antisociale grave (auto şi heteroagresivitate, omor, accidente etc.).
Pentru femeile însărcinate şi şoferi, chiar şi cele mai mici cantităţi de alcool consumate pot fi periculoase.
Conform datelor OMS, la nivel internaţional, Republica Moldova este una din ţările cu cel mai înalt nivel de consum de alcool (al II-lea loc în lume) şi constituie al III-lea factor de risc după numărul de decese.
Şi datele studiilor naţionale, în domeniul prevalenţei factorilor de risc a bolilor netransmisibile, cunoştinţe, atitudini, practici, (STEPS, MICS, KAP referitor la efectele alcoolului, etc.), denotă că în Republica Moldova 74,8% din populaţie de vârsta între 16-55 de ani consumă alcool, inclusiv 12% consumă alcool zilnic sau aproape în fiecare zi.
Îngrijorător este şi faptul că cel mai înalt nivel de consum al băuturilor alcoolice se atestă printre persoanele de vârstă reproductivă – de 20-44 ani iar cca. 15-17 % din numărul bolnavilor de alcoolism înregistraţi în ultimii ani, cu o pondere mai înaltă în unele regiuni rurale, î-l constituie femeile şi căr 31% din respondenţi ai studiilor nu sunt conştienţi privind daunele provocate de consumul de alcool asupra fătului în cazul unei femei însărcinate.
Este bine cunoscut că în timpul sarcinii, consumul de alcool are efecte nefaste, cu consecinţe grave pentru creşterea şi dezvoltarea oaselor fetale, organelor interne şi în special a creierului. Copiii expuşi consumului de alcool în sarcină au probleme de învăţare, concentrare, lipsa de coordonare, comportament impulsiv, deficienţe de vorbire şi auz; iar pe măsură ce cresc, în adolescenţă şi la maturitate pot dezvolta probleme de sănătate mintala – depresia, în posibilitatea de a trăi în mod independent, dificultăţi în mediul şcolar, în ocuparea forţei de muncă, cu comportament sexual inadecvat, abuz de droguri sau alcool, şi cu legea.

Studiile denotă că femeile gravide pot consuma alcool din mai multe cauze, inclusiv: pot ignora faptul că sunt gravide; consumul de alcool poate fi o normă socială; pot cunoaşte alte femei care au consumat alcool în timpul sarcinii şi care au copii care apar în exterior a fi sănătoşi; nu sunt informate despre efectele consumului de alcool asupra sănătăţii; consumă alcool pentru a face faţă unor situaţii dificile de viaţă, cum ar fi sărăcia, violenţa, izolarea, disperare sau depresie.
Este important de menţionat că problema tulburăruilor alcoolice fetale la nivelul societăţii este subestimată: atât populaţia, cât şi mulţi lucrători medicali nu posedă cunoştinţele necesare despre afecţiunuile în cauză, iar lipsa diagnosticului precoce a copiilor născuţi cu tulburări alcoolice fetale reduce accesul la servicii de recuperare timpurie pentru prevenirea handicapului.
Spectrul Tulburărilor Alcoolice Fetale (STAF) este un termen general care, pe lângă sindromul alcoolic fetal, include o serie de afecţiuni asociate ca urmare a expunerii prenatale la alcool.
Sindromul alcoolic fetal (SAF) constituie o tulburare gravă de dezvoltare cauzată de consumul de alcool în timpul sarcinii, cu manifestări clinice, precum: malformaţii cranio-faciale specifice, retard de creştere intrauterină, disfuncţia sistemului nervos central cu tulburări cognitive, dificultăţi de învăţare sau comportament hiperactiv.
Efectele dăunătoare ale alcoolului asupra fătului şi dezvoltării copilului erau cunoscute oamenilor din cele mai îndepărtate timpuri. La multe popoare, de-a lungul secolelor, s-au dezvoltat tradiţii pentru a preveni aceste efecte. Istoricii au stabilit că încă în Roma Antică şi India Antică femeile tinere nu aveau permisiune să consume băuturi alcoolice.
În pofida faptului, că primele comunicări ştiinţifice despre SAF au fost datate abia prin anii ’70 ai secolului XX iar consecinţele expunerii prenatale la alcool sunt înregistrate în toate regiunile lumii, la nivel mondial problema în cauză este studiată insuficient. Totuşi, conform unor rezultate ale cercetărilor ştiinţifice realizate, incidenţa SAF în lume constituie 1,9cazuri la 1000 nou-născuţi vii variind în dependenţă de ţară sau regiune: în Suedia 0,3-0,4; SUA – cca. 1; Italia – 2-4, Rusia – 3-4; Franţa – 5 etc.
Important că incidenţa SAF corelează cu statutul socioeconomic al femeilor. Spre exemplu, conform studiilor realizate în SUA în grupul de populaţie cu stare socioeconomică precară incidenţa SAF este mai mare: la populaţia băştinaşă americană – 29,9 cazuri la 1000 nou-născuţi, la rasa neagră – 6,0 şi rasa albă – 0,9.
Dezvoltarea SAF este influenţată de următorii factorii: momentul gestaţiei, tipul expunerii, cantitatea şi ritmul consumului matern de alcool, starea de nutriţie şi sănătate a gravidei, fondul genetic matern şi fetal, consumul altor droguri etc.
Fiind şi o cauză de inegalitate socială, expunerea prenatală la alcool a fost numită „capcană a sărăciei”. Toate persoanele cu STAF au dizabilităţi cognitive, sociale şi comportamentale pe tot parcursul vieţii.
Cu dificultate se stabileşte şi diagnosticul definitiv de SAF deoarece încă nu există teste biochimice specifice, manifestările clinice pot fi variate, iar trăsăturile faciale specifice sunt mai evidenţiabile la vârsta de 2-3 ani. Însă un criteriu pentru un diagnostic pozitiv este istoricul confirmat de expunere alcoolică în timpul sarcinii, fapt nerecunoscut frecvent de mamă, pentru a nu fi învinuită de iresponsabilitate de cei apropiaţi.
Ireversibile sunt şi leziunile provocate de expunerea la alcool, astfel că nici un tratament care, de rând cu îngrijirea acestor copii cu SAF este destul de dificilă şi necesită răbdare, nu poate preveni efectele nedorite asupra sănătăţii copilului.
Cu toţii, şi noi născuţii, şi sugarii şi copiii mici, necesită suport special pentru o dezvoltare fizică şi psihică normală; cei mai mari necesită terapie ocupaţională, educaţională, tratament logopedic; şcolarii au nevoie de suport educaţional pentru corectarea tulburărilor cognitive şi terapie comportamentală. SAF nu poate fi vindecat şi se manifestă pe toată durata vieţii, în majoritate pacienţii au probleme de sănătate mintală (95%); la vârsta şcolară abuzează sau devin dependenţi de alcool, droguri, au eşec şcolar, cu tulburări de comportament cu delincvenţă (60%); prezintă comportament sexual inadecvat (52%), iar spre vârsta adultă sunt incapabili de a trăi independent (82%) şi au probleme cu găsirea sau menţinerea unui loc de muncă (70%).
Unica cale de prevenire a STAF ecte evitarea consumului de alcool în timpul sarcinii. Studiile realizate până acum denotă că nu există o cantitate de alcool care să fie absolut sigură pe durata sarcinii.

09.09.16

Astfel, în acest context, Sub egida European FASD Alliance (Alianţa Europeană privind Spectrul Tulburărilor Alcoolice Fetale) în multe ţări se desfăşoară Campania Internaţională de informare şi sensibilizare a riscurilor consumului de alcool de către femei în perioada sarcinii: „Sunt prea mic ca să beau”, obiectivul vizând importanţa sporirii gradului de conştientizare a problemei în rândul femeilor şi al comunităţii, urmat de acţiuni în consecinţă.

Campania va fi lansată pe 9 septembrie, orele 09:09 ora locală (cifra „9” este asociată cu „9” luni de sarcină), într-o acţiune continuă de marketing non-conventională şi realizată la nivel mondial, în ordinea Fusului orar, timp de 24 de ore. Iar asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile care aderă la această campanie sunt încurajate: – să realizeze acţiuni de informare / sensibilizare în oraşele şi comunităţile lor cu implicarea a cât mai mulţi cetăţeni; – să documenteze evenimentul prin imagini foto şi materiale video; – să publice şi să distribuie materialele Campaniei „Sunt prea mic ca să beau” în social media şi pe internet.

Punctul forte al acestei acţiuni este vizualizarea materialelor campaniei în comunitatea web, prin implicarea a unui număr maxim posibil de persoane, în special utilizatori de Facebook, Twitter şi Instagram. Semnificativ va fi momentul de la ora 9.09 din 9.09.2016 când în peste 30 de ţări ale lumii grupuri de oameni vor coopera pentru a transmite mesajele Campaniei „Sunt prea mic ca să beau”.

Mesajul principal al Campaniei de informare şi sensibilizare a riscurilor consumului de alcool în perioada sarcinii este unul foarte simplu şi conţine două recomandări:

1. În cazul în care o femeie planifică să devină gravidă, ea trebuie să abandoneze consumul de alcool, inclusiv şi pe durata întregii sarcini.

2. Dacă însă, o femeie de vârstă reproductivă care consumă băuturi alcoolice nu planifică o graviditate, ea urmează să utilizeze o metodă sigură de contracepţie.

În fond e o acţiune menită să asigure sănătatea copiilor şi prin conştientizarea constatării dramatice că femeile care beau alcool în timpul sarcinii riscă să nască copii cu retard mintal sau diverse malformaţii, afectându-le acestora întreaga lor viaţă ulterioară. Or, dacă vrei să naşti un copil sănătos, renunţă la alcool în timpul sarcinii.

Aflată la ediţia II-a, Campania „Sunt prea mic ca să beau” din 9 septembrie curent, se va desfăşura sub egida Ministerului Sănătăţii şi va include un program larg de activităţi. Întru sporirea nivelului de informare şi responsabilizare a femeii gravide pentru sănătatea viitorului ei bebeluş şi evitarea consumului de alcool în timpul sarcinii. Totodată, va spori vigilenţa întregii comunităţi privind prevenirea afecţiunilor copiilor cauzate de expunerea prenatală la alcool

– o problemă actuală pentru ţara noastră.

Lucrătorii medicali sunt încurajaţi să organizeze acest eveniment în comunităţile lor în colaborare cu administraţia publică locală, instituţiile de învăţământ şi organizaţiile neguvernamentale locale interesate.Notă: Republica Moldova a aderat la Reţeaua „Sunt prea mic ca să beau” în anul 2015, la iniţiativa Asociaţiei Obşteşti „Progres prin Alternativă”, care a organizat I-a ediţie a Campaniei în parteneriat cu IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1 şi Direcţia Generală Educaţie Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău.