Play
Play
Slider
Lista statelor cu risc epidemiologic sporit de transmitere a COVID-19, clasificate ca zonă roșie, pentru care se impune regimul de autoizolare la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova: https://ansp.md/index.php/coronavirusul-de-tip-nou-covid-19/ LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Suport informativ pentru desfășurarea Zilei Mondiale a maladiei cronice obstructive a plămânilor -19 noiembrie 2014

BPOC: Nu este prea târziu!

Bronhopneumonia cronică obstructivă (BPOC) reprezintă o boală netransmisibilă produsă de îngustarea căilor respiratorii prin inflamaţia lor cronică. La fiecare oră, 250 de persoane mor în lume din cauza  BPOC. În clasamentul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), BPOC apare ca fiind a patra cauză de mortalitate la nivel mondial. În anul 2005, s-a estimat că numărul persoanelor suferinde de BPOC era de 65 milioane, iar mai mult de 3 milioane au decedat din cauza acestei boli. OMS presupune că, în anul 2030, BPOC va fi a treia cauză de mortalitate și a cincea cauză de handicap din cauza nediagnosticării şi ignorării ei frecvente. Conform datelor Societăţii Europene de Respirologie în Europa, doar 25% din cazurile de BPOC sunt diagnosticate. Boala apare, în special, la cei care fumează, mai ales dacă există şi o predispoziţie înnăscută. Cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât creşte riscul de apariţie al afecţiunii.

În Republica Moldova, potrivit datelor statistice, în anul 2012 au fost înregistraţi 43.730 de bolnavi de bronşită şi emfizem pulmonar, ceea ce constituie 154 cazuri la 10.000 populaţie adultă. Mortalitatea din acest grup de adulţi a constituit 29,9 la 100.000 populaţie adultă.

Anul acesta, Ziua Mondială a BPOC este celebrată pe 19 noiembrie sub sloganul: “Nu este prea târziu!”.

bpoc
Cauzele BPOC

–         Fumatul este cel mai important factor de risc pentru BPOC.
Cel puțin 10-15% din toți fumătorii fac BPOC simptomatic. Riscul pentru BPOC crește cu cantitatea de tutun fumată pe zi și de numărul de ani de fumat.

–         Noxe din mediu: prafuri și vapori iritanți, fumuri – când expunerile sunt suficient de intense sau prelungite.

–         Poluarea aerului de interior provenit de la combustibilul folosit pentru gătit sau încălzit, în spații insuficient ventilate.

–         Poluarea aerului de exterior.

Simptomele caracteristice BPOC

–         Tusea cronică

–         Producția cronică de spută odată cu tusea

–         Episoade repetate de bronșita acută

–         Dispnee

Diagnosticul BPOC

1. Anamneza (discuția cu bolnavul poate releva informații despre simptome și despre suferințele anterioare);
2. Testele funcționale pulmonare (spirometria)
3. Radiografia pulmonară
4. Hemoleucograma.

Cea mai importantă strategie de reducere a poverii BPOC (conform GOLD) este prevenirea fumatului prin politici de control şi programe antifumat repetate (cei 5 A):

1. ASK: identificarea fumătorilor
2. ADVISE: sfătuirea fumătorilor să renunţe la fumat
3. ASSESS: determinarea dorinţei de a încerca un sevraj
4. ASSIST: ajutarea pacientului cu un plan de – consiliere, suport social, terapie de suport (ultimele două cu ajutorul familiei şi prietenilor)
5. ARRANGE: planificarea monitorizării.

Se recomandă:

1. Abandonarea fumatului
2. Eliminarea sau reducerea expunerii la substanțe de la locul de muncă.
3. Evitarea poluării interioare și exterioare.

Test pentru a determina dacă suferi de BPOC

1. Ai peste 40 de ani?
2. Tușești de mai multe ori pe zi?
3. Elimini spută, mai abundent dimineața?
4. Obosești și rămâi fără suflu, înaintea altor persoane de aceeași vârstă, în timpul unui efort fizic?
5. Fumezi sau ai fumat cândva?

Dacă ai răspuns afirmativ la cel puțin trei întrebări este posibil să suferi de BPOC. Pentru a preveni riscul și apariția complicațiilor e necesar să mergi la medic și să faci un simplu test de respirație – spirometria. Spirometria analizează funcţia pulmonară, durează puțin, nu doare și nu necesită efort. Cu ajutorul unui aparat, medicul specialist măsoară cât aer poţi expira într-o secundă.