Play
Play
Slider
LISTA STATELOR  cu risc epidemiologic sporit de transmitere a COVID-19, clasificate ca zonă roșie, pentru care se impune regimul de autoizolare la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în R.Moldova:  https://ansp.md/index.php/coronavirusul-de-tip-nou-covid-19/ . LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Suport informativ către desfășurarea Zilei Mondiale a sănătății mintale la 10 octombrie 2014

Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale a fost stabilită la 10 octombrie în anul 1992 de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) şi reprezintă campania mondială cu obiectivul general de creştere a gradului de conştientizare a problemelor de sănătate mintală în întreaga lume şi mobilizarea eforturilor de sprijinire a sănătăţii mintale.

mintalPentru acest an genericul Zilei Mondiale a sănătăţii mintale este: „Viaţa cu schizofrenie”.

Se estimează, că schizofrenia afectează aproximativ 26 milioane de oameni din întreaga lume şi reprezintă punctul central de focalizare a Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale în acest an. În ciuda faptului ca este o tulburare tratabilă, mai mult de 50% din persoanele cu schizofrenie nu pot avea acces la un tratament adecvat, iar 90% din persoanele cu schizofrenie netratate trăiesc în lumea în curs de dezvoltare. Aproximativ 0,7% – 1,0% din populaţie este afectată la nivel global, iar cei care sunt afectaţi în mod indirect de aceasta aparțin unui larg spectru schizofrenic. Persoanele cu schizofrenie mor cu 15-20 de ani mai devreme decât populaţia generală, ele au de 6-7 ori mai multe şanse de a fi persoane şomere, ele sunt adesea fără adăpost şi în contact cu sistemul de justiţie penală; 5-10% persoane vor muri prematur, cea mai mare parte prin sinucidere.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, schizofrenia este una dintre principalele cauze de invaliditate la nivel mondial. Realitatea este că aproximativ 25% dintre persoanele cu schizofrenie nu se vindecă complet, 25-35% pot trăi relativ o viaţă independentă, aproximativ 20% au nevoie de suport extins şi 10 – 15% rămân în spital. Scopul acestei campanii de informare este de a îmbunătăţi înţelegerea opiniei publice privind schizofrenia şi atrage atenţia asupra modului în care poate fi furnizată o mai bună îngrijire. De asemenea, de a atrage atenţia asupra nevoilor membrilor familiei şi asupra posibilităţii de recuperare. În această campanie se va discuta modul de a îmbunătăţi educaţia publică, sensibilizare, reducerea stigmatizării şi discriminării, promovarea de servicii în domeniul politicilor pentru a aborda impactul schizofreniei la povara globală a bolii.

În Republica Moldova incidenţa prin schizofrenie constituie 7,1 cazuri la 100000 populaţie (255 cazuri)în anul 2013 comparativ cu 7,2 cazuri la 100000 populaţie (268 cazuri) în 2012.

Schizofrenia afectează modul în care o persoană gândeşte, simte, şi acţionează.

Caracteristicile cheie ale schizofreniei includ: tulburări de somn, tulburări de apetit, comportament neobişnuit, preocupare cu neobişnuite idei, sentimente persistente de irealitate, modificări în modul în care lucrurile apar, sunet sau miros, iluzii, lipsa de interes, iniţiativă, energie, stupor catatonic: starea de conştienţă este păstrată iar corpul este total nemişcat, raptus catatonic: stare de agitaţie, ruperea îmbrăcămintei, ţipete, acte de violenţă, idei delirante, halucinaţii, dezorganizare a vorbirii, rigiditatea membrelor, tăcerea, pierderea voinţei, diminuare substanţială a capacitaţii de a interacţiona cu cei din jur, retragere socială.

Persoanele care suferă de schizofrenie pierd contactul cu realitatea. Există trei tipuri de bază ale schizofreniei:

1. Dezorganizată (numită înainte ”schizofrenie hebefrenică”) – lipsa emoţiilor, vorbire dezorganizată.

2. Catatonică – flexibilitate de ceară, mişcări reduse, postură rigidă, uneori exces de mişcare.

3. Paranoidă – delir sau halucinaţii puternice.

Această boală are importantă componentă genetică şi poate fi moştenită sau să apară la oricine, este tratabilă prin medicaţie pe termen lung pentru unele persoane şi terapii de auto-ajutor eficiente.

Cauzele şi factorii ce pot influenţa apariţia schizofreniei:

Apariţia bolii se datorează interacţiunii factorilor biologici, psihologici şi culturali printre care vom eidenţia:

Factori genetici – există o probabilitate mai mare de îmbolnăvire în familiile bolnavilor de această boală.

Factori pre şi perinatali – suferinţa intrauterină a fătului sau a copilului nou născut, care ar provoca o disfuncţie minimală a creierului, inclusiv nfecţiile virale ale mamei sau ale nou-născutului, însă etiologia virală certă nu a fost demonstrată.

Factori psiho-sociali – condiţiile psiho-sociale au fost incriminate ca factori declanşatori ai schizofreniei, dar opiniile sunt controversate. Se consideră că factorii psiho-sociali influenţează mai degrabă evoluţia bolii şi nu apariţia ei – conflictele, suprasolicitările psihice, stările de tensiune emoţională.

Frecventa psihozelor schizofrenice constituie 0,5 – 1% din populaţia generală, cu o rată a incidenţei anuale de cca. 0,05 %, iar probabilitatea că o persoană se va îmbolnăvi de schizofrenie în cursul vieţii este în medie de cca. 1 %. Mai mult de jumătate din îmbolnăviri se produc între pubertate şi vârsta de 30 de ani. Schizofreniile tardive grupează cazurile cu un debut după vârsta de 40 de ani.

Dacă nu este tratată, schizofrenia poate determina probleme severe emoţionale, de comportament şi de sănătate, legale şi financiare, care pot afecta toate ariile vieţii bolnavului, inclusiv complicaţiile pe care le poate determina sau se asociază precum suicidul, comportamentul autodistructiv – auto-mutilarea, depresia, abuzul de alcool, droguri sau medicamente prescrise, sărăcia, lipsa locuinţei, conflictele familiale. De asemenea, bolnavul poate fi victima sau realizatorul unor acte penale, contracta maladii netransmisibile precum afecţiunile cardiace etc., legate de fumatul sau consumul de alcool în exces.

Tratamentul: Schizofrenia, fiind o boală cronică, necesită tratament de-a lungul vieţii, chiar dacă pacientul se simte mai bine, iar simptomele nu sunt evidente. Medicamentele şi terapia psihosocială ajută pacientul să-şi menţină boala sub control şi să devină un participant activ şi informat în propria îngrijire. Spitalizarea pentru siguranţa pacientului, beneficirea de hrană, somn şi condiţii de igienă adecvate este indicată pe durata perioadelor de criză sau când se manifestă cu simptome severe.

Prevenţia: Nu exista o cale sigură de a preveni schizofrenia. Totuşi, tratamentul precoce poate ajuta la controlarea simptomelor înaintea apariţiei unor complicaţii severe şi poate ajuta la îmbunătăţirea prognosticului pe termen lung. Urmarea planului de tratament poate ajuta la prevenirea recăderilor sau agravarea simptomelor schizofreniei. Specialiştii speră că învăţând mai multe despre factorii de risc ai schizofreniei, se va reuşi în diagnosticarea şi tratarea precoce..

Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie, urmarea unor paşi activi cum ar fi evitarea folosirii drogurilor ilicite, reducerea stresului, somnul suficient, la necesitate cu administrarea cât mai precoce a tratamentului antipsihotic, poate ajuta la minimizarea simptomelor şi la prevenirea agravării lor.

Un suport esenţial în acest domeniu vine odată cu instituirea furnizării de servicii medicale pentru persoanele cu boli mintale grave prin intermediul sistemelor de asistenţă medicală primară care se desfăşoară prin instruirea corespunzătoare a personalului de asistenţă medicală primară; furnizarea de medicamente esenţiale; consolidarea familiilor pentru îngrijirea bolnavilor la domiciliu; suportul profesioniştilor din domeniul sănătăţii mintale şi educaţie publică pentru a reduce stigmatizarea şi discriminarea persoanelor afectate.