Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antibiotice: ”Sănătatea oamenilor, animalelor și de mediu – O SINGURĂ SĂNĂTATE PENTRU TOȚI!”

Cu ocazia Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Rezistenței la Antibiotice, 18-24 noiembrie 2019, care este marcată al cincilea an consecutiv cu suportul Organizației Mondiale a Sănătății, facem apel către populație, lucrătorii medicali și farmaciștii să utilizeze, prescrie și să elibereze antimicrobienele cu prudență sporită și să ia măsuri urgente pentru combaterea rezistenței antimicrobiene.

Anual, decesul a 700 mii de persoane la nivel global este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. Povara pe care o reprezintă infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice este comparabilă cu povara pe care o reprezintă gripa, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc.

La nivelul Uniunii Europene, în perioada a.2007-2015, povara bacteriilor rezistente la antibiotice a crescut. Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae, o bacterie rezistentă la carbapeneme, o clasă de antibiotice de ultimă linie, a crescut de șase ori. Este o tendință îngrijorătoare, deoarece aceste bacterii se pot răspândi cu ușurință în instituțiile medico-sanitare dacă nu sunt întreprinse măsuri adecvate de prevenire și control al infecțiilor. Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Escherichia coli, o bacterie rezistentă la cefalosporine de generația a 3-a, a crescut de patru ori.  Circa 4,75 % din povara pe care o reprezintă bacteriile rezistente la antibiotice în UE o constituie infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM). Măsurile adecvate de prevenire și de control al infecțiilor, precum și acțiunile de promovare a utilizării adecvate a antibioticelor în instituțiile medico-sanitare ar putea reduce această cifră.

Rezultatele primului studiu național de prevalență de moment a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) și consumul antimicrobienelor (AM) realizat în 2018 pe un eșantion de 67 spitale, 546 secții și 10594 pacienți a estimat o prevalență a IAAM de 1,6%. Cea mai mare prevalență a IAAM se atestă în secțiile ATI/Reanimare/STROKE cu 20,0%. În structura IAAM ponderea majoră este reprezentată de pneumonii (25,0%), infecțiile de sit chirurgical (16,1%) și infecțiile tractului urinar (11,3%). Confirmarea etiologică a IAAM se efectuează doar în 23,2% cazuri. Klebsiella spp. cel mai frecvent a fost raportat ca agent cauzal în IAAM și a atestat o rezistență sporită la cefalosporine de generația a 3-a (84,6%) și la carbapeneme (46,2%). Prevalența consumului de AM a constituit 42,7%.  Cel mai frecvent AM sunt administrate pacienților cu scop de tratament 73,8%. Infecțiile comunitare în structura indicațiilor pentru administrarea AM cu scop terapeutic prevalează și constituie 94,1%, urmate de IAAM cu o pondere de 5,9%. Mai frecvent AM au fost prescrise pentru tratamentul infecțiilor sistemului respirator cu o pondere de 47,3%, infecțiile sistemului urinar – 12,0% și infecțiile ochi/ureche/nas/gât cu 8,8%. În tratamentul IAAM, mai frecvent AM au fost prescrise în infecțiile sistemului respirator cu o pondere de 41,4%, infecțiile de situs chirurgical – 18,2% și infecțiile sistemului urinar și a sistemului genito-urinar/obstetrical cu 10,1% fiecare.

În structura administrării AM cu scop de profilaxie chirurgicală prevalează administrarea AM mai mult de o zi cu o pondere de 93,5%.  În structura AM consumate predomină cefalosporinele de generația 3-a cu o pondere de 34,5%.

Sistemului național de supraveghere epidemiologică a rezistenței microbiene a fost instituit de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în 2018 și are 2 nivele: naţional, cu laboratorul de microbiologie de referinţă în diagnosticul rezistenței microbiene și nivelul II cu laboratoarele microbiologice teritoriale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică şi ale instituţiilor medico-sanitare. În 2019, pentru prima dată rezultatele naționale privind rezistența antimicrobiană au fost raportatele în reţeaua de Supraveghere a Rezistenţei Antimicrobiene din Asia Centrală şi Europa (CAESAR). Rezultatele standardizate ale sistemului național de supraveghere epidemiologică la agenții microbiologi supravegheați indică niveluri îngrijorătoare de rezistenţă la antimicrobiene a microorganismelor implicate în patologia infecțioasă.

Enterobacteriile în 42,3% cazuri atestă rezistență crescută faţă de betalactamine (din care 64,6% la peniciline, 39,9% la cefalosporine la carbapeneme 14,8%) preparate utilizate actualmente pe larg în practica medicală. Majoritatea tulpinilor s-au dovedit a fi rezistente către cefalosporinele de generația a 4-a (54%), indici mai accentuați de rezistență prezentând Klebsiella pneumoniae  – 46,9%. Rezultatele evaluării RAM a cocilor patogeni indică circulația tulpinilor multirezistente cu înregistrarea a 63% din tulpini de S. aureus rezistente la meticilină și  50% din tulpini de Streptococcus pneumoniae prezintă rezistență la cel puțin un preparat din trei sau mai multe grupe de antimicrobiene.

Rezultatele studiilor naționale și a sistemului național de supraveghere epidemiologică a RAM vor servi dovezi pentru elaborarea și implementarea politicilor, protocoalelor, planurilor de acțiuni în prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistenței antimicrobiene la nivel național și instituțional pentru asigurarea siguranței pacienților și sporirii calității actului medical.

Fără antibiotice, am putea reveni la „era pre-antibiotică”, când transplanturile de organe, chimioterapia cancerului, terapia intensivă și alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Bolile bacteriene s-ar răspândi și nu vor mai putea fi tratate, provocând decese.

Ce poate face POPULAȚIA:

  • Utilizați antibioticele numai la prescrierea medicului;
  • Nu cereți antibiotice în cazul în care medicul spune că nu aveți nevoie de ele;
  • Întotdeauna urmați sfatul medicului atunci când utilizați antibioticele;
  • Nu folosiți antibioticele rămase în urma unui alt tratament;
  • Preveniți infecțiile prin spălarea frecventă pe mâini, folosirea alimentelor sigure, evitarea contactului cu persoanele bolnave și vaccinarea la timp.

 

Ce poate face LUCRĂTORUL MEDICAL:

  • Preveniți infecțiile, asigurându-vă că mâinile, instrumentarul și locul de muncă sunt curate.
  • Asigurați-vă că pacienții dvs. sunt vaccinați la timp.
  • Dacă considerați că pacientul dvs. s-ar putea să aibă nevoie de antibiotice, efectuați testele de confirmare și selectați antibioticul potrivit.
  • Prescrieți și eliberați antibiotice doar atunci când acestea sunt absolut necesare.
  • Prescrieți și eliberați antibioticul potrivit, în doza potrivită și pentru o perioadă potrivită.

Ce poate face FARMACISTUL:

  • Inițierea dialogului cu pacientul (și cu medicul, dacă este necesar) pentru a afla mai multe detalii privind tratamentul.
  • Adresarea întrebărilor-cheie și oferirea informațiilor obiective și relevante privind medicația cu antibiotice.
  • Utilizarea surselor adiționale de informare și interpretare a acestora pentru a explica pacientului despre riscul utilizării iraționale a antibioticelor.
  • Responsabilizarea pacientului privind sănătatea lui și pericolul automedicației necontrolate.
  • Recomandarea adresării la medic, la necesitate.

Cu ocazia Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Rezistenței la Antibiotice îndemnăm medicii, asistenții medicali, directorii de spitale, farmaciștii, factorii legislativi, organizațiile profesionale, instituțiile de stat și publicul larg, să distribuie mesaje, explicând ce pot face ei pentru ca aceste medicamente să-și mențină eficacitatea.

Cu acest prilej, specialiștii ANSP vor participa la diverse conferințe medicale și mese rotunde pentru sensibilizarea lucrătorilor medicali privind rezistența la antimicrobiene.

Agenda evenimentelor o puteți vedea AICI!

 

  • În perioada 01.01– 05.12.2019, au fost înregistrate 88 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 23 au fost de import. Din numărul total de cazuri de rujeolă, 40 au fost înregistrate în perioada 01.06-30.07.2019. Din 3 cazuri suspecte la rujeolă, înregistrate recent, la copii (Chișinău – 2 și Briceni – 1) a fost confirmat cazul din Briceni, cele 2 cazuri din Chișinău au fost infirmate. Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău–56 cazuri, Drochia–18 cazuri, Ocnița–6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni–2 caz, Edineț–1 caz, Ştefan Vodă–1 caz, Glodeni – 1 caz și Dondușeni – 1 caz. Pe parcursul anului 2018, au fost înregistrate 340 de cazuri confirmate de rujeolă. VACCINUL ÎMPOTRIVA  RUJEOLEI  PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!  

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.