Play
Play
Slider
AI GRIJĂ! OPREŞTE RĂSPÂNDIREA COVID-19 !!! Pentru informaţii privind noul coronavirus, apelaţi LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Săptămâna Mondială a Alăptării 1-7 august 2014 cu genericul „Alăptarea-prima investiție în sănătatea copilului”

Săptămâna Mondială a Alăptării (SMA) este celebrată anual în perioada 1-7 august, în mai mult de 175 de ţări pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume.

Sloganul și tema SMA din anul curent este:„Alăptarea-prima investiție în sănătatea copilului”.Tema susține importanța creșterii, susținerii, promovării și sprijinirii alăptării.

În anul 1990, 8 obiective globale, “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului” (ODM) au fost stabilite de catre guverne și Națiunile Unite pentru a lupta împotriva sărăciei și de a promova dezvoltarea sănătoasă și durabilă a populației la nivel mondial. ODM sunt menite să fie atinse până în a.2015 – anul viitor! Deși s-au atestat aumite progrese, există încă o mulțime de ținte, care nu au fost atinse, spre exemplu:

–         subnutriția afectează aproximativ un sfert din totalul copiilor la nivel global;

–         excesul de greutate, cealaltă forma de malnutriție, este din ce în ce mai frecventă în ultimele două decenii;

–         mortalitatea infantilă a scăzut cu aproximativ 40%, dar incă aproape 7 milioane de copii sub 5 ani mor anual din cauza unor boli ce pot fi prevenite. Ca rată global, mortalitatea sub 5 ani a scăzut, dar proporția de decese neonatale (in prima lună de viață) este tot mai mare din toate decesele copiilor.

Prin protejarea, promovarea și sprijinirea alăptării intr-un mod substanțial se va contribui la fiecare dintre „Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului”. Alăptarea exclusivă și alimentația complementară corespunzătoare sunt intervenții cheie pentru îmbunătățirea supraviețuirii copiilor.

Obiectivele pentru SMA 1-7.08.2014 sunt:

–         Înformarea privind Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului și modul în care acestea se referă la alăptare și alimentația copiilor.

–         Prezentarea progreselor realizate și lacunelor în procesul de îmbunătățire a alăptării și alimentației copiilor.

–         Sensibilizarea și conștientizarea privind importanța intensificării acțiunilor de protejare, promovarea și sprijinirii alăptării – ca o intervenție cheie în ODM și în perioada de după anul 2015.

–         Stimularea interesului a tinerilor de ambele sexe privind importanța și relevanța alăptării pentru viață.

Repere la nivel global:

–         Fiecare copil are dreptul la o nutriție sănătoasă, conform Convenției cu privire la Drepturile Copilului.

–         “Subnutriție” este asociat cu 45% din decesele infantile.

–         La nivel global în 2012 – 51 milioane de copii au avut retard statural în mare parte, ca urmare a hranei necorespunzătoare și infecții repetate; 44 de milioane au fost supraponderali sau obezi.

–         Circa 38% din copiii în vârstă de la 0 la 6 luni sunt alăptați exclusiv.

–         Puțini copii primesc alimente complementare nutritive adecvate și sigure; în multe țări, doar o treime dintre copiii alăptați 6-23 luni corespund criteriilor de diversitate frecvența de alimentare, care sunt potrivite conform vârstei.

–         Aproximativ 800 000 de vieți de copii sub 5 ani ar putea fi salvate in fiecare an, în cazul în care toți copiii de vârsta 0-23 luni vor fi alăptați optim.


Situația în Republica Moldova

(conform rezultatelor studiului MICS 2012)

–         În total, 6% din copiii sub 5 ani suferă de retard statural (au înălțimea mică pentru vârsta lor), la 2% dintre copii s-a constatat retard ponderal. Copiii din familiile sărace sunt de 4 ori mai expuși riscului de a avea reținere în ceștere din cauza insuficienței cronice de substanțe nutritve de bază.

–         În același timp, circa 5% din copiii cu vârsta sub 5 ani sunt supraponderali (au greutatea mare pentru înălțimea lor). Copiii din familiile bogate sunt de 2 ori maiexpuși riscului de a fi supraponderali.

–         97% dintre copiii născuți în perioada a doi ani precedenți studiului au fost alăptaţi vreodată; circa 61% dintre copii au fost alăptaţi în prima oră după naştere, iar 87% în primele 24 de ore după naştere.

–         Totodată jumătate din copii (48%) au fost alăptați continuu până la vârsta de 1 an, iar 12% au fost alăptați continuu până la vârsta de 2 ani.

–         În anul 2012, doar 36% dintre copii au fost alăptați exclusiv, în comparație cu 46% în anul 2005 (Studiul Demografic și de Sănătate,2005). Practicile de alăptare diferă în funcție de mediul de trai.

–         Astfel, ponderea copiilor alăptaţi exclusiv până la șase luni este de circa 40% în regiunea rurală față de numai 30% în cea urbană. Durata alăptării însă variază între 12-15 luni.


Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni şi continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentaţiei complimentare până la doi ani şi mai mult.

–         alăptarea ar trebui să înceapă în termen de o oră de la naştere;

–         alăptarea ar trebui să fie „la cerere”;

–         sticle sau suzetele trebuie evitate.

Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-născuţi şi sugari. Acesta oferă copilului toate elementele nutritive de care au nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. Este sigur şi conţine anticorpi care protejează copiii de unele boli, cum ar fi diareea şi pneumonia, cele două cauze principale ale mortalităţii infantile la nivel mondial. Laptele matern este uşor disponibil şi accesibil, care asigură copiilor o nutriţie adecvată.

În afară de beneficiile imediate pentru copii, alăptarea contribuie la o viaţă sănătoasă pentru toată viaţa. Adolescenţii şi adulţii care au fost alăptaţi sunt mai puţin susceptibili de a fi supraponderali sau obezi, de a avea diabet de tip 2 şi posedă performanţe mai bune la testele de inteligenţă.

Alăptarea aduce beneficii și mamelor, inclusiv:

–         reduce riscul apariţiei cancerului de ovar şi de sân;

–         previne depresia postnatală;

–         ajută la refacerea uterului;

–         este o formă naturală de contracepţie;

–         ajută mama să revină la greutatea ideală;

De ce NU amestecurile artificiale pentru sugari?
Ele nu conţin anticorpii care persistă in laptele matern sau, dacă nu sunt preparate în mod corespunzător, există riscuri pentru sănătatea copilului, cauzate de utilizarea apei nesigure, a echipamentului nesterilizat sau prezenţa potenţială a bacteriilor în formula praf.

Un cod internaţional care reglementează comercializarea de înlocuitori de lapte matern, adoptat în 1981 prevede ca pe toate etichetele de pe amestecurile pentru copii să se indice beneficiile alăptării şi riscurile posibile pentru sănătate legate de alimentaţia artificială; să nu fie promovaţi înlocuitorii de lapte matern; să nu fie distribuite mostre gratuite pentru a fi administrate femeilor gravide, mamelor sau familiilor acestora, precum şi nici o distribuţie gratuită de aceste produse pentru lucratorii din domeniul sănătăţii.

HIV şi alăptarea

O mamă infectată cu HIV poate transmite infecţia copilului ei în timpul sarcinii, naşterii şi alăptării. Preparatele antiretrovirale (ARV), administrate fie mamei sau copilului, reduce riscul de transmitere a infecţiei. OMS recomandă ca, atunci când mamele infectate cu HIV alăptează, ar trebui să primească tratament ARV şi să urmeze recomandările pentru alimentaţia sugarilor.

Sfaturi pentru mamele care alăptează:

–         Alăptatul trebuie pregătit încă de la începutul sarcinii. Astfel, în primele luni de sarcină este de preferat renunţarea la sutien. Sânii trebuie spălaţi zilnic cu apă, fără săpun.

–         În ultimele săptămâni de sarcină, laptele este deja format, şi este nevoie de stimularea zilnică a mamelonului, pentru a stimula canalele galactofore.

–         Pentru o secreţie lactată optimă, mama trebuie să fie relaxată, să aibă un climat familial adecvat, să dorească să alăpteze.

–         După naştere copilul trebuie pus la sânul mamei cât mai repede posibil, chiar în primele 30 de minute, cel târziu la 4-6 ore.

–         Între supturi nu se dă nici ceai, nici alt fel de lapte. Se evită şi folosirea suzetei;

–         NU se stabilesc ore fixe pentru alăptat. Acesta trebuie să fie iniţiat LA CERERE! În prima lună se formează un program conform personalităţii copilului dumneavoastră;

–         La fiecare supt alăptarea trebuie să fie alternativ din ambii sâni. Se suge dintr-un sân până se goleşte, apoi se trece la celălalt sân până se satură copilul. La suptul următor, se începe cu al doilea sân, în care a rămas lapte;

–         În timpul alăptării, greutatea sânilor creşte prin lapte, de aceea se recomandă purtarea unor sutiene mai largi, cu bretele neelastice, pentru evitarea întinderii sânilor;

–         Sânii se spală numai cu apă fiartă şi răcită. Săpunul, antisepticele şi alcoolul sunt interzise;

–         Alimentaţia mamei trebuie să fie una echilibrată cantitativ şi calitativ cu un plus caloric de 500 kcal/zi faţă de raţia obişnuită a mamei;

–         Nu se recomandă diete de slăbire. Alimente care trebuie evitate în timpul alăptării, deoarece dau alergii, sunt: căpşunile, pepenele galben, fragii. Alimente care nu se consumă în cantităţi mari, deoarece dau un miros şi un gust neplăcut laptelui de mamă sunt: conopida, fasolea, usturoiul. Alimente dăunătoare: prăjeli, conservanţi, afumături, mezeluri, băuturi acide sau foarte dulci, excesul de sare;

–         Majoritatea medicamentelor luate de mama care alăptează trec în laptele matern în cantităţi foarte mici – aproximativ 1% din doza administrată, deci în marea majoritate a cazurilor, mamele nu trebuie să întrerupă alăptarea pentru a-şi lua medicaţia;

–         Se interzic categoric fumatul, consumul de alcool şi cofeină, deoarece eliminate prin lapte în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătății copilului.