Rezultatele Studiului național de prevalență de moment al infecțiilor asociate asistenței medicale și consumul antimicrobienelor în spitale, prezentate în cadrul unui atelier

Recent, la Chişinău, şi-a desfășurat lucrările Atelierul privind rezultatele primului Studiu național de prevalență de moment al infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) și consumul antimicrobienelor (AM) în spitale din Republica Moldova, organizat sub egida Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS).

La eveniment au participat conducătorii spitalelor publice, departamentale și private, specialiștii în controlul infecțiilor din Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), inclusiv Centrele de Sănătate Publică regionale, experții Biroului Regional European (BRE) al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Institutului de Sănătate Publică din Oslo.

Scopul Atelierului de a sensibiliza autoritățile competente și conducătorii spitalelor privind importanța controlului și prevenirea infecțiilor a fost realizat prin diseminarea primului Raport de supraveghere epidemiologică ”Studiul național de prevalență de moment a infecțiilor asociate asistenței medicale și consumul antimicrobienelor în spitalele din Republica Moldova, a.2018”; raportarea indicatorilor de spital, secție și pacient generați în cadrul acestui studiu; schimbul de experiență pentru utilizarea dovezilor în elaborarea politicilor la nivel de instituție medico-sanitară și nivel național, experiența internațională și provocări în prevenirea și controlul infecțiilor.

În discursul de deschidere a Atelierului, Alexandru Voloc, Secretar de Stat al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, a menționat că până la 7% din pacienții din țările cu venituri mari și 10% în țările cu venituri mijlocii și mici contactează cel puțin o IAAM. Decesele provocate de IAAM constituie circa 10% dintre pacienții afectați. Conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), peste 4 milioane de pacienți din UE sunt afectați, anual, de aproximativ 4,5 milioane de episoade IAAM, ceea ce duce la 16 milioane de zile suplimentare de spitalizare, 37 mii decese și contribuie la încă 110 mii decese. În UE, peste 380 mii persoane, anual, fac infecţii provocate de bacterii antibiotico-rezistente, iar 25 de mii de persoane decedează, anual, din cauza epuizării tuturor resurselor terapeutice. Dl Alexandru Voloc a menţionat despre disponibilitatea MSMPS de a colabora cu partenerii implicaţi în fortificarea capacităţilor naţionale în domeniul supravegherii IAAM şi a exprimat convingerea că realizarea periodică a Studiului de prevalență de moment al IAAM și consumul AM la nivel național va continua cu succes.

Primul Studiu național de prevalență de moment al IAAM şi consumul AM a fost efectuat în 67 de spitale publice și private, 546 secții și a inclus un eșantion de 10594 pacienți. Metodologia Studiului standardizată bazată pe pacient a fost elaborată în baza Protocolului 5.3/2016, ECDC. Indicatorii primului Studiu național de prevalență de moment a IAAM și consumul AM în spitalele din Republica Moldova au demonstrat o prevalență IAAM de 1,6%, prevalența IAAM în secțiile ATI/Reanimare/STROKE a constituit 20,0%. În structura IAAM, ponderea majoră este reprezentată de pneumonii (25,0%), infecții de sit chirurgical (16,1%) și infecții ale tractului urinar (11,3%). Cel mai frecvent agent cauzal a fost raportat Klebsiella spp. în pneumonii (37,5%), infecții de sit chirurgical (37,5%) și infecții ale tractului urinar (40,0%), prezentând o rezistență sporită la cefalosporine de generația a 3-a (84,6%) și la carbapeneme (46,2%).

Prevalența consumului de AM constituie 42,7%, mai frecvent AM sunt administrate cu scop de tratament (73,8%), îndeosebi a infecțiilor comunitare (94,1%) și IAAM (5,9%)

Expertul BRE OMS, prof. Rossitza Vatcheva – Dobrevska, a împărtășit experiența internațională în prevenirea și controlul infecțiilor.

Expertul din cadrul Institutului de Sănătate Publică din Oslo, dr Horst Bentele, a prezentat experiența Norvegiei privind elaborarea politicilor și programelor de prevenire și control a infecțiilor în baza rezultatelor studiului PPS în Norvegia.

Dovezile generate în cadrul Studiului PPS, vor fi utilizate pentru elaborarea și implementarea politicilor, protocoalelor, planurilor de acțiuni în prevenirea și controlul IAAM și RAM la nivel național și instituțional pentru asigurarea siguranței pacienților și sporirii calității actului medical, iar efectuarea periodică   va facilita evaluarea măsurilor întreprinse.

În cadrul atelierului, au fost trasați următorii pași în fortificarea capacităţilor naţionale în domeniul prevenirii și controlului infecțiilor, în special în domeniul supravegherii epidemiologice a IAAM și consumul AM în spitale, care vor contribui la sporirea calității actului medical.

Atelierul a fost organizat în cadrul Global Health Preparedness Program, cu suportul Institutului de Sănătate Publică din Oslo, OMS și ECDC.

 

  • În perioada 01.01– 16.12.2019, au fost înregistrate 90 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 23 au fost de import. Din numărul total de cazuri de rujeolă, 40 au fost înregistrate în perioada 01.06-30.07.2019. Au fost confirmate alte 2 cazuri de rujeolă înregistrate la copiii contacți cu cazul recent confirmat din Chișinău. Alte 2 cazuri suspecte la rujeola au fost înregistrate în Chișinău, la o persoană, în vârstă de 32 ani şi respectiv, la un copil cu vârsta de 1 an, nevaccinat. Cazurile se află în proces de investigare. Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău–58 cazuri, Drochia–18 cazuri, Ocnița–6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni–2 cazuri, Edineț–1 caz, Stefan Vodă–1 caz, Glodeni – 1 caz și Dondușeni – 1 caz. Pe parcursul anului 2018 au fost înregistrate 340 de cazuri confirmate de rujeolă.  VACCINUL ÎMPOTRIVA  RUJEOLEI  PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.