Play
Play
Slider
Lista statelor cu risc epidemiologic sporit de transmitere a COVID-19, clasificate ca zonă roșie, pentru care se impune regimul de autoizolare la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova: https://ansp.md/index.php/coronavirusul-de-tip-nou-covid-19/.  LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Recomandări pentru copii în perioada caniculară

Canicula este perioada în care căldurile excesive durează peste 5 zile. Expunerea pentru o perioadă îndelungată la călduri puternice reprezintă o agresiune pentru organismul uman, care astfel este expus unui risc de deshidratare severă, șoc termic. Din cauza temperaturilor înalte, peste 320C, se intensifică semnificativ transpirația. Odată cu apa, organismul mai pierde săruri minerale și vitamine, fapt ce poate avea consecințe negative.

Hipertermia presupune pe lângă deshidratare, tulburări electrolitice și vasodilatație. La nivel cerebral, vasodilatația produce edem cerebral de diverse grade, de la stare de iritabilitate, senzație de amețeală, până la cefalee intensă, vărsături, fotofobie, pierderea stării de conștiență.

Copiii mai predispuși la hipertermie sunt sugarii, cei până la vârsta de 3 ani, cei cu diaree, vome, cu obezitate, boli cronice, aflați în tratament cu antihistaminice, diuretice.

Cele mai ușoare forme de hipertermie sunt crampele musculare, care apar la copiii ce fac efort fizic și extenuarea termică.

Insolația este cunoscută drept una dintre cele mai periculoase stări provocate de căldură și reprezintă o situație de urgență în care viața persoanei afectate este pusă în pericol. Dacă nu se întreprind măsuri corecte și la timp, insolația poate cauza hipertermie.

Insolația reprezintă o urgență medicală ce se manifestă prin creșterea temperaturii corporale; piele fierbinte, roșiatică; erupție la nivelul tegumentelor; cefalee; respirații superficiale; oboseală extremă, confuzie.

Șocul termic este ultima treaptă de gravitate a agresiunii termice caracterizat de temperatură rectală peste 400C, piele uscată și fierbinte, respirații rapide, puls rapid neregulat, hipotonie generalizată, halucinații, delir, convulsii, pierderea stării de conștiență.

Pentru a preîntâmpina apariţia accidentelor enumerate mai sus trebuie să respectăm următoarele măsuri de protecţie:

  • evitarea expunerii copiilor la soare între orele 10.00-18.00;
  • în timpul plimbărilor la aer, copiii trebuie să poarte pălării de soare sau chipiuri;
  • îmbrăcămintea trebuie să fie din țesături naturale, ușoare, de culoare deschisă, să stea liber pe corp;
  • copiilor li se vor propune lichide, chiar dacă ei nu cer (în special, în timpul plimbărilor);
  • raţia alimentară a copiilor va include legume, fructe, sucuri naturale şi decocturi din plante;
  • copilul nu trebuie lăsat fără supraveghere, chiar pentru perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ventilate;
  • se vor evita plimbările copilului până la un an în perioada de caniculă;
  • se va limita aflarea copiilor în aer în perioada caniculară pentru a evita acţiunea nefavorabilă a radiaţiei solare;
  • sunt binevenite dușurile sau băile pentru picioare cu apă de temperatura camerei și nu se recomandă scăldatul în apă rece.

Primul ajutor în caz de hipertermie la copii

  • Scoaterea acestuia din mediul ambiant supraîncălzit și amplasarea sa într-o cameră răcoroasă;
  • Administrarea lichidelor uşor reci, dacă este conștient şi cooperant;
  • Aplicarea compreselor reci (răcite cu apă la temperatura 20-220C, nu cu gheață!!!) pe cap, gât, torace;
  • Duș sau baie cu apă la temperatura camerei.

Adresați-vă la medic dacă copilul prezintă:

  1. febră;
  2. semne de deshidratare: tegumente și mucoase uscate, ochi încercănați, sete intensă;
  3. semne neurologice: oboseală extremă, stări de iritabilitate, cefalee, fotofobie însoțită de vărsături, convulsii, halucinații, delir, pirderea conștiinței.

Savurați vara din plin, dar fiți precauți!

Serviciul informare şi comunicare cu mass-media 022 574-642