Play
Play
Slider
Lista statelor cu risc epidemiologic sporit de transmitere a COVID-19, clasificate ca zonă roșie, pentru care se impune regimul de autoizolare la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova: https://ansp.md/index.php/coronavirusul-de-tip-nou-covid-19/ LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

„Moldova liberă de fumul de tutun” – este tema Zilei Naționale de renunțare la fumat din 17 noiembrie 2016

În scopul descurajării fumatului și sensibilizarea populației privind riscurile consumului de tutun, şi efectele benefice prin renunţarea la fumat, al patrulea an consecutiv este marcată Ziua Naţională fără fumat ( în a 3-a zi de joi a lunii noiembrie) la iniţiativa Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului (08.10.2013).Tema evenimentului din acest an – „Moldova liberă de fumul de tutun”, elocvent accentuează asupra scopului bine determinat de a continua acțiunile de sensibilizare și informare privind riscurile fumatului pentru sănătate, beneficiile renunțării la fumat şi creării mediilor libere de fumul de tutun. De asemenea, se insistă pe axarea activităţilor la identificarea precoce a persoanele dependente de tutun și oferirea de servicii de consiliere întru renunțarea la fumat.
Actualmente fumatul a devenit o problemă majoră de sănătate publică pentru toată societatea, sporind riscul bolilor netransmisibile severe – cancerul de plămâni, afecţiunile cardiovasculare şi respiratorii – boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), ateroscleroza, naşterile premature, greutatea mică la naştere şi probabilitatea apariţiei sindromului morţii subite la sugar etc.
La nivel global se estimează, că consumul de tutun produce anual mai multe victime decât SIDA, abuzul de alcool şi droguri, accidentele rutiere, crimele, suicidul, fiind plasat printre primele cauze de deces, care pot fi prevenite. Un studiu recent denotă că în SUA, până la 40% din cazurile de cancer diagnosticate sunt legate de fumat, iar din 2009 până în 2013, în jur de 660.000 de persoane, anual, au fost diagnosticate cu cancer, inclusiv 343.000 decese urmare tumorii canceroase cauzate de fumat.

Şi în Republica Moldova, anual, cauzate de fumat se numără cca. 4600 decese, inclusiv 95% provocate de cancerul pulmonar; peste 60% la persoane active; bărbaţii decedează de două ori mai frecvent decât femeile; cheltuielile pentru bolile cauzate de consumul de tutun constituind peste 1 miliard de lei.
Consecinţele fumatului și expunerii la fumul de țigară au devenit pentru sănătatea publică şi securitatea demografică extrem de grave: cu 10-15 ani mai devreme decedează fumătorii decât cei nefumători; unul din doi fumători moare de o boală cauzată de fumat. Însă, efectele negative ale fumatului nu se răsfrâng numai asupra fumătorilor, ele devin dramatice pentru persoanele nefumătoare – fumatul pasiv tot mai frecvent este recunoscut factor de risc la locul de muncă şi iminentă ameninţare pentru sănătatea populației.
Consumul de tutun şi expunerea la fumul de tutun în Republica Moldova se consideră al doilea din zece factori de risc care contribuie la povara bolilor în rândul bărbaţilor, măsurată în DALY, şi al şaptelea în rândul femeilor, iar studiul GYTS (Global Youth Tobacco Study), din 2013, scoate în evidenţă o prevalenţă de 10,4% a consumului de tutun printre adolescenții, de vârsta 13-15 ani; şi cel puțin 4 din 10 adolescenți care se află în ambianța persoanelor fumătoare în locurile publice; şi mai mult de ¼ supuşi fumatului pasiv la domiciliu.
Datele sunt cu atât mai îngrijorătoare, cu cât relevă studiile că copiii cu părinţii fumători ajung la spital mai frecvent cu afecțiuni ale sistemului respirator, bronşite acute şi cronice, traheite, laringite, faringite şi pneumonie, iar fumatul pasiv, prin convieţuirea cu fumătorii, poate duce la cancer provocat de substanțele din fum, persistente şi în organismul fumătorilor pasivi, concentraţia cărora crește în organe, sânge, urină, sporind astfel riscul de dezvoltare a cancerului în dependenţă de durata expunerii la fumatul pasiv.

Este important de relatat, că modificările legislației privind controlul tutunului, în scopul asigurării de către stat a condiţiilor optime pentru protejarea sănătăţii populaţiei de consecinţele consumului produselor din tutun, a produselor asociate cu produsele din tutun şi de expunerea la fumul de tutun în spațiile publice, la 29 mai 2015 au fost adoptate de Parlamentul Republicii Moldova. În continuare necesită a fi conjugate eforturile societăţii întru implementarea prevederilor legii în vigoare.

Cunoaşterea recomandărilor pentru renunțarea la fumat, este primordială
 Calcularea de către fumător a cheltuielilor pentru procurarea produselor din tutun. Economiile acumulate, pot să ofere un cadou drept recompensă pentru voinţa de a renunța la fumat.
 Consumarea fructelor şi legumelor proaspete Acestea vor ajuta la purificarea organismului şi în acelaşi timp la menţinerea siluetei.
 Mai multă mişcare, practicarea unui sport sunt în beneficiul sănătăţii.
 Hotărâre şi perseverență! Fiecare încercare va mări şansele de renunțare la fumat.
 Recurgerea la ajutor dacă este nevoie. Discuții cu medicul, cerându-i sfatul.
 Planificarea renunțării la fumat. Stabilirea unei zile din calendar, pregătirea pentru acea zi care trebuie să fie deosebită, prin încercarea de a face lucruri plăcute.
 Înlăturarea tentaţiilor – evitarea situaţiilor tentante de a fuma, eliminarea lucrurilor care pot reaminti de fumat (ţigări, scrumiere, brichete).
 Dacă renunţarea dintr-o dată se consideră grea, încearcă de a renunța treptat. Pentru început, alege doar o zi din săptămână fără fumat.
 Petrecerea mai mult timp cu prietenii nefumători şi ocuparea în permanență a timpului liber.
 Anunţarea familiei şi prietenilor despre renunțarea la fumat. O promisiune făcută publică va fi ambiţioasă.
 Simțind nevoia de a fuma, cel mai important lucru este să se facă altceva în acel moment, ceva plăcut care să capteze interesul. Încercarea de a alunga monotonia, aşa se va evita situaţiile în care dorința este mare față de ţigară.
 Renunțarea la “ doar o ţigară“ din cauza unei crize temporare şi căutarea scuzelor pentru a trage “ doar un fum “. O ţigară poate fi pasul spre altele.

17 noiembrie – Ziua Națională de renunțare la fumat, reprezintă un îndemn de dezicere de acest viciu dăunător pentru sănătate, deoarece ex-fumătorii dorm mai bine, arată mai bine, călătoresc mai mult, au un miros mai bun şi sunt mai sănătoşi. Iată argumentele:
• Cât eşti tânăr(ă), fumatul nu te ţine treaz(ă) noaptea. Altfel stau lucrurile când înaintezi în vârstă – pentru că îţi este afectată respiraţia te simţi mai obosit(ă) dimineaţa, iar ţigările de seară produc prea multă adrenalină, deci îţi va lua mai mult timp să adormi;
• Gata cu pielea cenuşie şi petele gălbui de la degete! De acum poţi avea dinţi mai albi şi păr mai strălucitor! Renunţarea la fumat este pur şi simplu cel mai eficace tratament de înfrumuseţare din câte există;
• Când renunţi la fumat, începi să economiseşti mulţi bani. Dacă fumezi un pachet pe zi şi fiecare pachet costă în mediu 10 – 15 lei, ai putea economisi aproximativ 4000 de lei pe an;
• După ce renunţi la fumat, nu vei mai mirosi ca o ţigară sau ca o scrumieră;
• Dacă renunţi la fumat:
– după 20 de minute: tensiunea arterială revine la normal;
– după 8 ore: se normalizează nivelul monoxidului de carbon din sânge;
– după 24 de ore: scade riscul infarctului miocardic;
– după 2-3 săptămâni: se ameliorează circulaţia sângelui şi funcţia plămânilor;
– după 1 an: riscul bolilor de inimă scade la jumătate faţă de un fumător, iar riscul unui accident vascular cerebral devine egal cu cel al unui nefumător;
– după 10 ani: scade semnificativ și riscul cancerului pulmonar.

Pentru suportul oportun, Ministerul Sănătăţii a instituit serviciului de consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat. Pentru mai multe detalii apelaţi la linia verde 080010001 sau accesaţi www.imspdrn.md

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul
022574700

Pentru mai multe detalii
apelaţi la tel.022574683; 022574505;022574677; 022294091