Play
Play
Slider
LISTA STATELOR pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea persoanelor pe teritoriul R.Moldova, în situația stării de urgență de sănătate publică prin COVID-19:  https://ansp.md/index.php/coronavirusul-de-tip-nou-covid-19/ Pentru informaţii privind noul coronavirus, apelaţi LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Material informativ către Ziua Mondială de combatere a rabiei – 28 septembrie 2016

Ziua Mondială de combatere a Rabiei este marcată anual, pentru a sensibiliza populaţia  privind măsurile de prevenire a rabiei și a evidenția progresul în combaterea acestei boli îngrozitoare. Astăzi, vaccinarea post expunere a persoanelor agresate de animale este cel mai important instrument existent pentru a elimina decesele umane cauzate de rabie, iar informarea este factorul cheie pentru succesul comunităților de a se angaja în prevenirea rabiei.

Genericul Zilei Mondiale de combatere a rabiei – 28 septembrie 2016 „Educare. Vaccinare. Eliminare” pune accentul pe cele două acțiuni cruciale pe care comunitățile le pot realiza pentru a preveni rabia şi reflectă obiectivul global de a elimina până în anul 2030 decesele umane, cauzate de rabia mediată de câine.

La 28 septembrie curent va fi marcată a 10-ea ediţie a evenimentului în cadrul căruia de-a lungul anilor în lume au fost sensibilizate şi educate milioane de persoane expuse zi cu zi riscului la boală și s-a contribuit la vaccinarea a milioane de câini –  eforturi ce au salvat multe vieți.

Comunicarea prin rețele sociale, mass-media şi cu comunitatea în prevenirea rabiei a permis investirea resurselor, împărtăşirea experienței și sprijinul reciproc în calea spre eliminarea rabiei.

Mesajele Zilei Mondiale de combatere a Rabiei sunt:

• a motiva o acțiune pentru prevenirea rabiei;
• a sensibiliza comunitățile despre riscul de transmitere a rabiei, prevenirea la expunere și acţiunile în cazul expunerii;
• a conecta și motiva persoanele care activează în domeniul prevenirii rabiei;
• a atrage fonduri și a demonstra angajamentul și determinarea comunității în prevenirea rabiei;
• a acumula sprijin politic pentru obiectivul de eliminare a deceselor umane legate de rabie.

 

Rabia este o zoonoză (boală care se transmite de la animale la om), cauzată de virusul rabiei, din genul Lyssavirus, în cadrul familiei Rhabdoviridae. Boala afectează animalele domestice și sălbatice, fiind răspândită la oameni prin contact direct cu materialul infecțios, de obicei, saliva, prin mușcături sau zgârieturi, însă, odată ce la persoana afectată apar simptomele rabiei, pronosticul este fatal.

Rabia umană are următoarele semne și simptome:

• durere sau mâncărime la locul mușcăturii (în 80% din cazuri);
• febră, stare de rău, dureri de cap care durează 2-4 zile;
• hidrofobie (frica de apă);
• intoleranță la zgomot, lumină puternică sau aer;
• frica de moarte iminentă;
• furie, iritabilitate și depresie;
• hiperactivitate;

la etapele ulterioare de boală, simpla vedere a apei poate provoca la pacient spasme la nivelul gâtului.

Prin prelucrarea minuțioasă a locului lezat de animal (spălarea abundentă cu apă şi săpun) și imunizarea în decurs de câteva ore după contactul cu animalul bolnav (turbat) se poate preveni debutul bolii.

Rabia este prezentă pe toate continentele, cu excepția Antarcticii.

La nivel mondial, în fiecare an, mor de rabie mii de oameni, 95% din decese însă au loc în Africa și Asia, unde rabia este o boală neglijată printre populația săracă și vulnerabilă, decesele căreia sunt raportate rareori. Preponderent, aceasta se atestă în comunități izolate, în deosebi în cele în care nu au fost puse în aplicare măsuri de prevenire pentru transmiterea bolii de la animale la om.

Deși toate grupele de vârstă sunt sensibile la boală, 40% dintre cei mușcați de animale turbate în teritoriile menţionate sunt copii sub vârsta de 15 ani. Aceasta se explică prin faptul că copiii, fiind de  natura lor jucăuși, se apropie de multe ori de câini fără teama de atac sau de conștientizare a bolii, iar fiind muşcaţi ei tind să-și ascundă rănile sau mușcătura de părinți, de teama de a fi certați. În consecinţă, în frecvente cazuri este prea târziu pentru a salva viața acestor copii din momentul apariției simptomelor bolii.

În fiecare an, la nivel global, la mai mult de 15 milioane de persoane li se aplică vaccinarea post-expunere împotriva rabiei, fapt ce previne boala și sute de mii de decese.

Şi în Republica Moldova, situaţia la rabie este nefavorabilă, fiind înregistrat în anul curent un caz de rabie umană cu deces la un pacient din r-nul Căuşeni,   muşcat de câinele nevaccinat din gospodăria proprie. Este important de menționat, că cu 15 zile înainte de agresarea stăpânului câinele a avut contact cu o vulpe, dezvoltând ulterior unele semne de boală, după care ulterior a pierit. Regretabil că, în cazul menţionat, pacientul și membrii familiei nu au informat specialiştii veterinari despre decesul câinelui, iar pătimaşul nu s-a adresat după asistenţă medicală.

Accentuăm că acest caz a avut loc pe fundalul situaţiei epizootologice precare la rabie. Anual, în majoritatea teritoriilor administrative ale republicii sunt depistate cca. 130 – 200 animale bolnave.

Conform schimbului de date cu Centrul Republican de Diagnostică Veterinară, în anul 2015 rabia a fost diagnosticată la 200 capete de animale în 38 teritorii administrative, inclusiv la 31 animale în raioanele de Est, iar în 6 luni curent – la 53 animale în 22 teritorii administrative. Distribuţia teritorială vastă, şi numărul mare de animale domestice antrenate în procesul epizootic, servesc drept temei pentru a conchide că în republică se manifestă o epizootie rabică cu persistenţa unui risc înalt de apariţie a cazurilor de rabie la om.

Specialiştii consideră că, în mare măsură, situaţia creată este legată de creşterea vădită a populaţiei de vulpi şi neefectuarea măsurilor permanente de diminuare a numărului acestora. Virusul rabic se menţine preponderent în populaţia de vulpi, fiind depistat în anul 2015 la 30 din ele în 16 teritorii administrative.

Despre pericolul iminent pe care îl pot avea vulpile în transmiterea rabiei ne indică faptul că stăpânii animalelor de casă tot mai frecvent acuză apariţia nestingherită a vulpilor în localităţi şi agresarea animalelor domestice, iar situaţia dată condiţionează contactul a 7-10, uneori şi mai multor persoane cu fiecare animal bolnav de rabie şi necesitatea vaccinării  lor pentru prevenirea bolii. În instituțiile medicale anual se înregistrează 4500-5000 persoane agresate de diferite categorii de animale, iar cca. 2000-2500 sunt supuse tratamentului preventiv pentru a le salva viața.

Pentru ameliorarea situaţiei epizootologice la rabie sunt necesare organizarea măsurilor de reglare planică a populaţiei de vulpi în tot teritoriul republicii, inclusiv prin încurajarea vânătorilor la vânatul nelimitat a acestora şi asigurarea imunizării de plan contra rabiei a animalelor de companie şi a celor din fauna sălbatică, îndeosebi a vulpilor. Vaccinarea anuală a câinilor din gospodăriile individuale oferă protecție împotriva bolii la animal și reduce riscul de transmitere a virusului la om.

Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor, în colaborare cu Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și Alianța Globală pentru Controlul Rabiei, în decembrie 2015, a lansat un cadru global pentru a se ajunge la zero numărul deceselor de rabie umană până în anul 2030. Această inițiativă marchează pentru prima dată, că sectoarele sănătății umane și animale au venit împreună să adopte o strategie comună împotriva acestei boli devastatoare, dar şi masiv neglijate.

Genericul Zilei Mondiale de combatere a rabiei: „Educare. Vaccinare. Eliminare” perfect încadrează şi accentuează necesitatea organizării şi realizării acţiunilor conjugate în rândurile populaţiei, cu implicarea specialiştilor din cadrul ministerelor de competenţa cărora ţine acest domeniu, de comun cu autorităţile administraţiei publice locale.

 

Recomandări pentru populație privind prevenirea rabiei

• Limitarea/stoparea accesului vulpilor în gospodării, excluderea contactului acestora cu animalele de casă.
• La apariţia semnelor de boală la animalul domestic este necesar ca acesta să fie consultat de specialiştii veterinari, iar stăpânii să se abţină de la acordarea ajutorului animalului bolnav, astfel vor evita posibilul contact cu virusul rabic şi îmbolnăvirea de rabie.
• Organizațiile, instituțiile și persoanele ce deţin în posesie câini, pisici trebuie să asigure vaccinarea lor anuală contra rabiei, de asemenea să respecte regulile de întreţinere a acestora.
• În cazul în care o persoană este agresată de orice animal, trebuie să respecte unele reguli, destul de simple, însă foarte importante pentru viaţă, şi anume:
— rana să fie spălată abundent cu săpun sub apă curgătoare, marginea rănii să fie prelucrată cu tinctură de iod;
— de urgență să se adreseze după asistenţa medicală pentru consultanţă şi, la necesitate, administrarea cursului de tratament preventiv.
• Asistenţa antirabică, inclusiv imunizarea curativ-profilactică, se acordă gratuit fiecărei persoane ce necesită ajutorul respectiv.