Play
Play
Slider
LISTA STATELOR  cu risc epidemiologic sporit de transmitere a COVID-19, clasificate ca zonă roșie, pentru care se impune regimul de autoizolare la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în R.Moldova:  https://ansp.md/index.php/coronavirusul-de-tip-nou-covid-19/ . LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Ce prezintă infecția cu virusul West Nile

Datele Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) indică la creșterea sezonieră a morbidității populației prin infecția cu virusul West Nile (VWN) în unele țări europene. Astfel, până în prezent au fost raportate 100 cazuri de boală, inclusiv 56 în statele comunitare, dintre care 24 – în Italia, 22 – Grecia, câte 5 cazuri – în Ungaria și România, inclusiv un caz în județul Iași și 44 în Serbia.

Menționăm că în unii ani au avut loc izbucniri epidemice de această boală: a.1996 – România (251 cazuri), 1999 – Rusia, 2000 – Israel. Infecția cu VWN se înregistrează frecvent în țările din Africa, Asia, America de Nord.

Infecţia cu virusul West Nile se menține într-un ciclu enzootic între țânțari și păsări, transmiterea la om se realizează prin înţepătura ţânţarilor. Boala afectează preponderent păsările domestice şi sălbatice, de asemenea pot fi infectați oamenii, caii și unele specii de mamifere. La om boala a fost depistată în anul 1937 (districtul West Nile, Uganda), la animale (cai) boala a fost diagnosticată în Egipt.

Ca ţânţarii să devină vectori este necesar să se hrănească cu sânge provenit de la animale, îndeosebi păsări infectate. Păsările migratoare au un rol determinant în introducerea bolii în teritorii unde nu a fost semnalată anterior.

La om simptomele cel mai frecvent întâlnite sunt asemănătoare gripei și includ: febra (38o-40oC), dureri de cap, gât, muşchi şi articulaţii, conjuctivită, greaţă. În unele cazuri boala poate evolua cu forme mai grave – encefalită, meningită, meningoencefalită. Cei mai afectaţi sunt copiii şi persoanele în vârstă.

Potrivit  Organizației Mondiale a Sănătății, incidenţa in­fecţiei cu West Nile în ultimii ani este mai mare, fiind cauzată, în mare măsură, de con­di­ţiile meteorologi­ce – alternanţa zil­elor ploioase cu cele caniculare, favorabile în­mul­ţirii ţânţarilor.

Printre măsurile de profilaxie a infecţiei cu virusul WN numim:

  • monitorizarea stării de sănătate a păsărilor, informarea operativă a specialiștilor veterinari despre păsările bolnave, cadavrele de păsări;
  • eliminarea condiţiilor de dezvoltare a vectorului – țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor de apă temporare, gunoiului menager ş.a.);
  • montarea plaselor contra ţânţarilor la ferestre;
  • folosirea hainelor lungi după lăsarea serii;
  • utilizarea substanţelor repelente;
  • respectarea regulilor de protecție contra înțepăturilor de țânțari de către persoanele ce efectuează călătorii în zonele cu risc de molipsire;
  • adresarea operativă după asistență medicală în caz de îmbolnăvire.

 Serviciul informare și comunicare cu mass-media Tel: 022 574-580