Play
Play
Slider
AI GRIJĂ! OPREŞTE RĂSPÂNDIREA COVID-19 !!! Pentru informaţii privind noul coronavirus, apelaţi LINIA VERDE a ANSP: 0 800 12300

Atelier de instruire privind pilotarea studiului de prevalență de moment al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și consumul antibioticelor în spitale

În perioada 27.02 – 01,03.2018, în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică își desfășoară lucrările Atelierul de instruire privind pilotarea studiului de prevalență de moment al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (IAAM) și consumul antibioticelor în spitale, organizat în cadrul Global Health Preparedness Program sub egida Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu suportul Institutului de Sănătate Publică din Oslo și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În cadrul atelierului, specialiștii în domeniul supravegherii epidemiologice a IAAM de la Institutul de Sănătate Publică din Oslo, Regatul Norvegiei și Institutul Național de  Sănătate Publică din București, România, au împărtășit experiența țărilor în implementarea studiului de prevalență de moment a IAAM și consumul antibioticelor (PPS). De asemenea, ei s-au expus asupra importanței și beneficiului implementării sistemului activ de supraveghere epidemiologică la acest compartiment prioritar de sănătate publică.

polimpolim2

polim 3polim 4

Astfel, în cadrul atelierului a fost notificat că, în Uniunea Europeană (UE), estimativ, între 8-12% din pacienții spitalizați suferă din cauza evenimentelor adverse legate de acordarea asistenței medicale. Recomandarea Consiliului UE din 9 iunie 2009 privind siguranța pacienților, inclusiv prevenirea și controlul IAAM, se bazează pe activitățile privind siguranța pacienților, desfășurate de OMS prin Alianța mondială pentru siguranța pacienților, Consiliul Europei și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Siguranța insuficientă a pacienților reprezintă atât o problemă gravă de sănătate publică, cât și o povară economică importantă pentru resursele limitate din domeniul sănătății.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor Transmisibile (ECDC) estimează că, în medie IAAM afectează unul din douăzeci de pacienți spitalizați, ceea ce reprezintă anual 4,1 milioane de pacienți. Anual, IAAM cauzează 37 mii de decese și contribuie  la altele – încă 110 mii. Prevalența IAAM în UE de 3,5–14,8% cauzează 25,000,000 – zile suplimentar de spitalizare și costuri de 13-24 miliarde €.

Însă o mare parte a evenimentelor adverse poate fi evitată, inclusiv în sectorul spitalicesc. Prevenirea și controlul IAAM trebuie să fie o prioritate strategică pe termen lung pentru instituțiile care oferă asistență medicală. Toate nivelurile sistemului de sănătate trebuie să coopereze pentru a obține schimbări ale comportamentelor și ale organizațiilor în funcție de rezultatele propuse, prin definirea responsabilităților, organizarea structurilor de sprijin și a resurselor tehnice locale, precum și prin stabilirea procedurilor de evaluare.

O bună parte din IAAM sunt cauzate de bacterii rezistente, precum Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) şi Enterococcus rezistent la vancomicină, rezistenţa la antimicrobiene reprezentând o ameninţare globală la adresa sănătăţii publice.

În Republica Moldova, în sistemul național de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile, IAAM și rezistența antimicrobiană sunt listate ca o problemă specială de sănătate publică (Regulamentul privind sistemul național de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.951 din 25 noiembrie 2013).

Sistemul de prevenire, supraveghere și control a IAAM prevede implementarea acțiunilor privind siguranța pacienților și a condițiilor de igienă în instituțiile medico-sanitare (IMS) la nivel național, raion/municipiu și local, reglementate de acte directive și normative, Hotărâri de Guvern (HG nr.663/2010 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind condiţiile de igienă), Ordine ale MS (nr.632/2010, nr.51/2009), Ghiduri de supraveghere și control în infecțiile nosocomiale ( 2009).

Totodată, sistemul de supraveghere epidemiologică a IAAM la nivel național (tip pasiv), nu furnizează suficiente date ca să asigure identificarea factorilor de risc, monitorizarea epidemiologiei agenților patogeni cauzali ai IAAM, precum și evaluarea și orientarea politicilor referitoare la prevenirea și controlul IAAM.

Studiul de prevalență de moment a IAAM și consumul de antibiotice este o metodologie dezvoltată de către ECDC, standardizată, care răspunde cerințelor articolului II.8.c al Recomandării Consiliului European 2009/C151 din 9 iunie 2009 privind siguranța pacienților, incluzând prevenirea și controlul IAAM. De asemenea, include și principalele variabile din ESAC (Supravegherea Europeană a Rețelei de Consum  Antimicrobian), furnizând informații privind consumul prudent al agenților antimicrobieni (Recomandarea Consiliului European 2002/77/CE din 15 noiembrie 2001).

Implementarea unui sistem de supraveghere epidemiologică și control eficient al IAAM, este o funcţie importantă pentru spitale, iar PPS reprezintă unul din elementele care sprijină furnizarea de date pentru o evaluare justă a problemelor.

PPS este un instrument simplu, rapid, şi relativ necostisitor pentru a identifica țintele care necesită îmbunătățirea calității și a evalua efectul intervențiilor.

Un program de supraveghere epidemiologică pentru evaluarea problemelor curente printr-o investigare transversală, care cuprinde toate secțiile, toate tipurile de infecţie şi toţi pacienţii, este util de a fi realizat, anticipat implementării unor acțiuni importante, precum politicile de utilizare judicioasă a antibioticelor, protocoale privind controlul IAAM, iar implementarea studiului la nivel național și realizarea repetată, va permite scoaterea în evidență a tendințelor și evaluarea impactului măsurilor întreprinse.

 

Serviciul informare și comunicare cu mass-media 022 574 700

Pentru mai multe informații  apelați la tel.022574 503, 022574702 , 022574648