Alimentația în instituțiile de învățământ din țară

Alimentația echilibrată și activitatea fizică sunt principalii factori care influenţează starea de sănătate și dezvoltarea copiilor. Copilul necesită zilnic proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale și apă în anumite cantități.

Atât deficitul, cât și surplusul acestor elemente influențează negativ starea de sănătate a copiilor și contribuie la apariţia bolilor netransmisibile, precum și la diminuarea posibilităţii acestora de a obţine rezultate academice bune.

Specialiștii ANSP monitorizează anual, statutul nutrițional al copiilor instituționalizați. Conform datelor din teritorii, copiii din instituțiile de educație timpurie cu regim de activitate de 12-24 ore se alimentează cantitativ 100% de patru ori pe zi, cu regim de activitate de 9,5-10 ore se alimentează de 3 ori pe zi, iar cu regim de activitate de 6 ore – de 2 ori pe zi. Alimentația copiilor din instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal este organizată doar în clasele primare și la copiii din familii social vulnerabile. Cota alimentației elevilor în perioada anilor 2016-2018 a crescut de la 46,9% pînă la 53,8%. Ponderea elevilor care se alimentează la bufetul instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal a constituit 1,2% și care se alimentează la pachet 0,4% elevi.

Analiza comparativă a datelor privind asigurarea cu produse alimentare conform necesităților fiziologice în perioada anilor 2016-2018 în instituțiile de educație timpurie denotă că pâinea, crupele, pastele făinoase, produsele de patiserie depășesc cu mult normele fiziologice de consum pe zi pentru un copil. În perioada de referință, s-a constatat o scădere evidentă a deficitului de produse alimentare. Astfel, ponderea deficitului de consum a legumelor proaspete a variat în perioada 2016-2018 de la 21% până la 6,8%. Cel mai mare deficit al consumului de legume a fost determinat la copiii din raioanele: Cahul – 19,7%, Florești – 19,2%, Ștefan-Vodă – 17,4%, Cimișlia – 15,8%, Strășeni – 14,8%, Ciadîr – Lunga – 12,5%.

O îmbunătățire considerabilă s-a determinat la consumul fructelor proaspete, la care ponderea deficitului a variat între 19,2% în anul 2016 și 2,7% în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de fructe a fost constatat la elevii din raioanele: Ocnița – 33,3%, Florești – 23,3%, Soroca – 22,7%, Rezina, Cimișlia – 20,0%, Ștefan-Vodă – 16,0%.

Deficitul consumului de lapte pe parcursul anului 2018, comparativ cu anul 2016 s-a diminuat și a constituit 32%, în anul 2016 și 25,0%, în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de lapte a fost constatat în raioanele: Ștefan-Vodă – 47,8%, Cahul  – 46,1%, Soroca – 41,0%, Strășeni – 34,8%, Râșcani – 32,8%.

Un deficit se constată la consumul de unt, care a variat de la 18,1% în anul 2016 până la 12,7% în anul 2018. În perioada de referință, s-a constatat o diminuare a deficitului de consum al brânzei la copiii din instituțiile de educație timpurie, care a constituit 33% în anul 2016 și 15,5% în anul 2018. În anul 2016, ponderea consumului de smântână a constituit 8%, iar în anul 2018 copiii din instituțiile de educație timpurie au fost asigurați cu smântână conform normelor fiziologice de consum.

Deficitul consumului de carne a variat de la 23,0% în anul 2016 până la 2,7% în anul 2018 (constatat în raioanele: Fălești-18,0%, Criuleni – 13,8%, Cimișlia – 12,5%, Ialoveni-12,3%, Nisporeni – 11,9%).

S-a stabilit o îmbunătățire a consumului de pește în perioada anilor 2016-2018, la care deficitul a constituit 33,8% și 2,6%. Cel mai mare deficit al consumului de pește a fost constatat în raioanele: Ialoveni – 37,2%, Cahul – 36,0%, Criuleni – 27%, Ștefan-Vodă, Comrat – 23,1%, Basarabeasca – 22,2%, Drochia – 18,5%, Dubăsari – 16,0%.

În meniul copiilor din instituțiile de educație timpurie s-a constatat un deficit al consumului de ouă de la 26,2% în anul 2016 și 22,3% în anul 2018.

La elevii din instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal comparativ cu copiii din instituțiile de educație timpurie deficitul produselor alimentare în perioada anilor 2016-2018 este mai evident. Ponderea deficienței consumului de carne la elevi în perioada de referință a constituit 23,0% în anul 2016 și 23,3% în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de carne a fost constatat în instituțiile din raioanele: Cahul – 31,9%, Căușeni – 33,8%, Florești – 33,0%, Leova, Nisporeni, Ocnița – 30,8%, municipiul Bălți – 29,9%.

Nesemnificativ, s-a diminuat ponderea deficitului de consum al laptelui la elevi, care a constituit 37,6% în perioada anului 2016 și 22,0% în perioada anului 2018. Deficitul consumului de produse lactate în perioada de referință a variat de la 33% până la 25,7% (constatat în raioanele: Căușeni – 39,1%, Anenii-Noi – 37,9%, Basarabeasca – 36,6%, Rezina – 35,6%, Hâncești, Leova – 31,8%, Ialoveni, Nisporeni – 31,0%, municipiul Bălți – 37,4%).

Consumul de legume pe parcursul anului 2016, a constituit un deficit de 41,5%, iar în anul 2018 -25,0%. Cel mai mare deficit al consumului de legume a fost constatat în raioanele: Cahul – 37,3%, Florești – 36,8%, Călărași – 35,8%, Basarabeasca, Leova, Vulcănești – 30,8%.

Un deficit în meniul elevilor au constituit fructele proaspete, care a fost 20,0% în anul 2016 și 15,6% în anul 2018 (raioanele: Glodeni – 20,0%, Strășeni, Ștefan-Vodă, Telenești, Ungheni – 19,7%, Hâncești, Ialoveni, Ocnița, Strășeni – câte 19,3%).

Întru îmbunătăţirea alimentaţiei elevilor din instituţiile de învăţământ primar, gimnazial și liceal se recomandă organizarea prânzului gratuit pentru elevii din clasele gimnaziale și în perspectivă pentru clasele liceale. Motivul pentru care optăm pentru această opțiune este creșterea numărului de cazuri de boli ale sistemului digestiv, care în structura morbidității generale sunt clasate pe locul II, constituind 19,7%.

În acest context ANSP recomandă:

  • Respectarea regimului alimentar al copiilor instituționalizați.
  • Respectarea normelor fiziologice de consum pentru un copil conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 638 din 12.08.2016 „Cu privire la implementarea Recomandărilor pentru un regim alimentar sănătos și activitate fizică adecvată în instituțiile de învățământ din Republica Moldova” (MO, 2016, nr. 293-305, art. 1435).
  • Respectarea regimului hidric.
  • Promovarea în familie a consumului produselor alimentare cu conținut redus de sare, zahăr și grăsimi.
  • Formarea deprinderilor sănătoase în rândurile copiilor instituționalizați și în familii.
  • Promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și a unui stil de viață mai activ în rândul copiilor.
  • În perioada 01.01– 05.12.2019, au fost înregistrate 88 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 23 au fost de import. Din numărul total de cazuri de rujeolă, 40 au fost înregistrate în perioada 01.06-30.07.2019. Din 3 cazuri suspecte la rujeolă, înregistrate recent, la copii (Chișinău – 2 și Briceni – 1) a fost confirmat cazul din Briceni, cele 2 cazuri din Chișinău au fost infirmate. Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău–56 cazuri, Drochia–18 cazuri, Ocnița–6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni–2 caz, Edineț–1 caz, Ştefan Vodă–1 caz, Glodeni – 1 caz și Dondușeni – 1 caz. Pe parcursul anului 2018, au fost înregistrate 340 de cazuri confirmate de rujeolă. VACCINUL ÎMPOTRIVA  RUJEOLEI  PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!  

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.