7 noiembrie – Ziua europeană a radonului

La 7 noiembrie, Asociația Europeană a Radonului a Organizației Mondiale a Sănătății marchează Ziua europeană a radonului, cu organizarea diferitor manifestări de sensibilizare a populației referitor la cunoașterea nivelului de radon din locuință sau locul de muncă. 

Expunerea la radiaţii a populaţiei Republicii Moldova, ca și în lume, are loc, în cea mai mare parte, din cauza radioactivităţii naturale (84,0%), din care 50% ale dozei medii anuale de iradiere a omului revine radonului (²²²Rn).

Radonul (gaz radioactiv, invizibil) şi produşii săi de dezintegrare în atmosferă, fiind omniprezenți, prezintă contribuitorii cei mai importanţi privind expunerea omului la sursele naturale de radiaţii ionizante. Radonul provine din radiu, fiind generat de uraniu. Uraniul se găseşte peste tot, inclusiv în sol, în 4 zile dispare, dar este produs permanent în sol. Radonul degajat din sol pătrunde în interiorul clădirilor prin fisurile și golurile din fundație și prin sistemul de alimentare cu apă.  

Sursele principale ale generării acestui element din locuinţe sunt: exhalarea din sol, emanarea din materiale de construcţie componente ale locuinţei, apa folosită pentru spălat şi gătit, precum şi gazul utilizat în bucătării sau sobe pentru încălzit.

Principalii factori, care pot influenţa concentraţiile de radon în locuinţă, sunt: geologia adiacentă, sezonalitatea, materialele de construcţie din care este construit habitatul, tipul de habitat (pavilion/imobil), locaţia sursei de măsurat (demisol, parter, etaj) şi, într-o măsură mai mică, perioada de construcţie, ventilaţia (sau izolarea) şi tipul de încălzire.

În încăperi, omul este supus acţiunii atât a iradierii externe-gama, cât şi a iradierii interne. Faptul că majoritatea oamenilor staţionează 75 – 80% din timpul lor în interiorul clădirilor (locuinţe, birouri, săli de spectacol sau de sport, etc.) îi protejează parţial de radiaţia cosmică şi de cea terestră (din sol), dar îi expune acţiunii Radonului acumulat în încăperile neaerisite sau închise etanş.

OMS atrage atenţia că „Radonul este a doua cauză a declanșării cancerului pulmonar după fumat”. (²²²Rn este mult mai probabil să provoace cancer pulmonar la persoanele care fumează sau care au fumat în trecut, decât la nefumători).  În Codul european de luptă împotriva cancerului, pe lângă recomandările privind stilul de viaţă, alimentaţia, sportul, renunţarea la fumat etc., se găseşte şi o menţiune privind expunerea la radon.  Dintre cele 12 puncte ale Codului, numărul 9 prevede: „Aflaţi dacă sunteţi expuşi iradierilor cu niveluri sporite de radon natural în locuinţa dumneavoastră. Luaţi măsuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon”.

În Republica Moldova, a fost elaborat și este în stadiu de realizare proiectul MOL/9/007 de cooperare tehnică cu AIEA ”Elaborarea Programului național și Strategia controlului radonului”. În cadrul acestui proiect, colaboratorii ANSP (Laboratorul ȘIRR), au efectuat un studiu și măsurători pentru crearea bazei de date ale concentrațiilor de radon în locuințe pe întreg teritoriul țări.

Studiul concentraţiei radonului în aerul interior al diferitor tipuri de case și locuinţe, a evidențiat nivelurile naționale de referință și zonele cu concentrații sporite. Au fost depistate valori majorate ale radonului în peste 40% din punctele investigate, unde s-au propus măsuri de radioprotecţie, menite să evite pătrunderea gazului radioactiv în aerul încăperilor. Valori majorate ale concentraţiilor radonului au fost înregistrate preponderent în încăperile amplasate la subsol/demisol și depozite lipsite de ventilare.

La realizarea proiectului MOL/9/007 cu implementarea/transpunerea Directivei Consiliului EU 2013/59/Euratom în Republica Moldova, Grupul Interministerial de Lucru (GIML), format din reprezentanții instituțiilor cu atribuții în domeniul supravegherii expunerii populației la radon, actualmente elaborează ”Strategia și Planul Național de Acțiuni la Radon (PNAR) pentru anii 2020-2030 privind reducerea riscului asociat iradierii naturale, inclusiv a radonului”, care în perspectivă apropiată, vor fi prezentate Guvernului Republicii Moldova spre  aprobare.

  • În perioada 01.01– 05.12.2019, au fost înregistrate 88 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 23 au fost de import. Din numărul total de cazuri de rujeolă, 40 au fost înregistrate în perioada 01.06-30.07.2019. Din 3 cazuri suspecte la rujeolă, înregistrate recent, la copii (Chișinău – 2 și Briceni – 1) a fost confirmat cazul din Briceni, cele 2 cazuri din Chișinău au fost infirmate. Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău–56 cazuri, Drochia–18 cazuri, Ocnița–6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni–2 caz, Edineț–1 caz, Ştefan Vodă–1 caz, Glodeni – 1 caz și Dondușeni – 1 caz. Pe parcursul anului 2018, au fost înregistrate 340 de cazuri confirmate de rujeolă. VACCINUL ÎMPOTRIVA  RUJEOLEI  PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!  

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.