VĂ INVITĂM LA ZIUA UŞILOR DESCHISE LA AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ – 30 MAI 2019. Adresa: mun. Chişinău, str. Gh. Asachi, nr.67 a, Blocul central

Ziua Mondială a Rinichiului marcată cu genericul: “Rinichi sănătoși pentru toți și pretutindeni”

rinichi

Ziua Mondială a Rinichiului este marcată anual, în a doua zi de joi a lunii martie și constituie o campanie globală, desfășurată în scopul creșterii gradului de conștientizare pentru promovarea sănătății rinichilor și a reducerii impactului bolii renale și a problemelor asociate ei. ”Rinichi sănătoși pentru toți și pretutindeni” este genericul campaniei selectat pentru anul 2019 şi are scopul să accentueze importanța reducerii poverii bolilor renale cronice la nivel global.

Boala renală cronică (BCR) este o boală netransmisibilă (BNT) care afectează una din 10 persoane din întreaga lume. Deși severitatea poate varia, boala renală cronică este incurabilă și determină ca pacientul să aibă nevoie de îngrijire pe tot parcursul vieții. Se estimează că peste 850 mln de oameni din întreaga lume suferă de boli renale din diferite cauze, însă BCR provoacă anual cel puțin 2,4 mln. de decese. La nivel mondial, bolile acute renale (BAR) afectează peste 13 mln. de oameni,  85% din aceste cazuri fiind înregistrate în țările cu venituri mici și medii (sursa: www.worldkidneyday.org).

Și în Republica Moldova bolile de rinichi continuă să rămână o problemă de sănătate publică, caracterizată prin nivel sporit de persoane ce suferă de BCR, persoane ce necesită tratament prin dializă sau transplant renal. În anul 2017, din cauza bolilor aparatului genito-urinar au decedat 273 de persoane (sau 7,7 cazuri la 100 mii locuitori), inclusiv 139 de persoane au decedat de pielonefrită cronică și 31 – de glomerulonefrită cronică. Incidența (numărul de cazuri noi depistate) prin bolile aparatului genitor-urinar a sporit ușor în anul 2017 până la 199,4 cazuri la 10000 locuitori față de 198,0 cazuri la 10000 locuitori în  anul 2016. (sursa: Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova, 2017). Numărul de bolnavi cu BCR tratați cu dializă în anul 2017 au constituit 784 persoane (2016 – 735 persoane) și 18 persoane au beneficiat de transplant renal (2016 – 22 persoane.)

BCR induce pierderea progresivă în timp (luni sau ani) a funcției renale. Printre cauzele frecvente ale BCR se numără: hipertensiunea arterială (HTA) și diabetul zaharat. Se estimează că HTA provoacă dezvoltarea a puțin peste 1/4 din toate cazurile de insuficiență renală, iar diabetul – cca. 1/3, constituind și cea mai frecventă cauză a stadiului terminal al bolii renale.

În unele cazuri BCR poate fi moștenită (boala polichistică) sau dezvoltată în rezultatul blocării îndelungate a sistemului urinar (calculi de prostată sau rinichi). Important de menționat că, în cazurile BRC, funcțiile renale pot să degradeze până la 90% fără ca persoana bolnavă să acuze careva simptome, acestea deseori se atestă doar în cazurile avansate de BCR, cum ar fi: glezne umflate, oboseală, dificultăți de concentrare, scăderea poftei de mâncare, sânge în urină și urină spumoasă.

În scopul reducerii impactului asociat bolilor renale, OMS încurajează țările să întreprindă măsuri concrete pentru îmbunătățirea sănătății rinichilor prin:

  • Adoptarea unui stil de viață sănătos (accesul la apă potabilă sigură, practicarea exercițiilor fizice, alimentația sănătoasă, controlul tutunului). Multe tipuri de boli de rinichi pot fi prevenite sau controlate atunci când există măsuri adecvate de prevenire.
  • Screening-ul persoanelor cu risc sporit, diagnosticarea precoce și tratamentul sunt eficiente din punct de vedere al costurilor pentru prevenirea bolilor renale.
  • Asigurarea pacienților cu boli de rinichi cu servicii medicale de bază, de care au nevoie (controlul tensiunii arteriale și al colesterolului).
  • Politici transparente care să reglementeze accesul echitabil și durabil la serviciile avansate de asistență medicală (dializă și transplant) și o protecție financiară mai bună (subvenții) pe măsură ce sunt disponibile mai multe resurse.
  • Extinderea accesului la servicii de sănătate pentru a răspunde nevoilor populației în scopul asigurării unei îngrijiri echitabile și sporirea calității vieții persoanelor ce suferă de BCR. 

     

    Serviciul informare și comunicare cu mass-media 022 574-580

 

În perioada 01.01.2018 – 20.05.2019, în total, au fost înregistrate 363 cazuri confirmate de rujeolă.
O creștere a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în perioada 01.08-31.08.2018, fiind înregistrate 234 cazuri confirmate de rujeolă. În perioada 01-30.09.2018 au fost înregistrate 32 cazuri de rujeolă, în perioada 01-30.10.2018 - 9 cazuri, în perioada 01-30.11.2018 - 24 cazuri, iar între 01-31.12.2018 - 4 cazuri de rujeolă. În perioada 01-31 ianuarie 2019, au fost înregistrate 2 cazuri de rujeolă şi 2 între 01-28 februarie 2019. În luna martie 2019, au fost înregistrate 14 cazuri de rujeolă, iar în luna aprilie - 2 cazuri. În perioada ianuarie-aprilie 2019, s-au înregistrat 20 cazuri de rujeolă. În luna mai, au fost confirmate 3 cazuri de rujeolă - 2 în or. Otaci, raionul Ocniţa şi 1 în mun. Chişinău.
Teritoriile afectate de rujeolă, de la 01 ianuarie 2018 până în prezent: Ceadâr-Lunga – 164 cazuri, Vulcănești – 35 cazuri, Drochia – 21 cazuri, Soroca - 35 cazuri, Ungheni - 20 cazuri, Chișinău – 30 cazuri, Taraclia -12 cazuri, Cahul – 10 cazuri, Cantemir – 10 cazuri, Ocnița –13 cazuri, Nisporeni – 4 cazuri, Glodeni – 3 cazuri, Hâncești – 1 caz, Râșcani – 1 caz, Briceni - 1 caz, Edineţ - 1 caz, Ştefan Vodă - 1 caz, Tiraspol – 1 caz.
Informația a fost actualizată la 20.05.2019.
VACCINUL ÎMPOTRIVA RUJEOLEI PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!

  1. ro3

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.