Situația prin hepatita virală A se agravează. Ce măsuri de control și răspuns se impun?

Conform clasificației Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Republica Moldova este o zonă cu endemicitate intermediară la hepatita virală A (HVA), procesul epidemic caracterizându-se printr-o evoluție ciclică, determinată de sporirea morbidităţii la fiecare 8-10 ani (ultima în  2003-2005) și sezonalitate în lunile octombrie – decembrie.

Astfel, după o perioadă de 10 ani de stabilitate epidemiologică, începând cu anul 2013,  în republică se atestă o tendinţă de activizare a procesului epidemiologic prin  această infecţie, sporirea numărului îmbolnăvirilor fiind înregistrată şi în perioada ianuarie – august 2016 – 295 cazuri  în teritoriile din dreapta Nistrului (8 luni 2015 -138 ),  dintre care 244 la copii ce constituie 82,7% din numărul total.

Cazuri de HVA au fost înregistrate în majoritatea teritoriilor administrative, inclusiv în mun. Chișinău-5 şi Bălți-3; raioanele: Cantemir și  Șoldănești – câte 50, Florești-48, Rezina -43, Soroca-25, Fălești și Anenii-Noi – câte 18, Orhei- 6, Leova și Telenești – câte 5, Rîșcani-4, Briceni și Drochia – câte 3, Edineț și Ungheni – câte 2, Ialoveni, Glodeni, Nisporeni, Ocnița și Ștefan Vodă -câte un caz.

Datele Centrelor de Sănătate Publică (CSP) denotă că HVA se înregistrează la copiii instituţionalizaţi în instituțiile preșcolare, printre elevi și adulți: – în grădinițele din s. Porumbești, Lărguța, Vișinești, Cîrpești, rl Cantemir; s Chipeșca, Răspopeni, rl Șoldănești; s. Pugăceni, Șerpeni, rl. Anenii-Noi; s. Bahrin, Risipeni, Tîra, Ghindești, Hrubna, Napadova și Prodănești, rl Florești; s. Echimăuți și Cinișeuți, rl Rezina; – în instituţiile de învăţământ preuniversitar din satele Chipeşca, rl Șoldănești; Toxobeni, rl. Făleși; Ciripcău, Caşunca şi Bahrineşti, rl. Florești;  Echimăuţi, r. Rezina;  Porumbești, rl. Cantemir și altele.

Totodată, CSP atestă necorespunderi la indicatorii microbiologici în 50,8% a probelor de apă (inclusiv 19,35% colifagi),  colectate din sursele de  alimentaţie cu apă (centralizate și fântâni de mină) din Puhăceni şi  în 23% din Șerpeni, rl Anenii Noi; în 46% din Porumbești, rl Cantemir; în  44,4% (inclusiv 33,3% colifagi) din Voloave, în 40% (inclusiv 30%i colifagi) din  Parcani, în 50% probe din Soloneț, în 55,5 % din Rădi- Cereșnoveț, rl Soroca; în 33,3% din  Caşunca, în 40% din Băhrineşti, în 25% din Hîrtop, în 40% din Ciripcău, rl Florești; în 33,3 % din Unteni, în 50 %  din Risipeni şi în  50 %  probe din s. Toxobeni, rl Fălești.

Declanșarea procesului epidemic prin HVA, cu perioade de creştere epidemică la 8-10 ani a cazurilor, în condiții insalubre a localităților, gospodăriilor, teritoriilor instituțiilor pentru copii, şi aprovizionării nesatisfăcătoare a populației cu apă potabilă de calitate, lipsa condițiilor de respectare a regimului igienic, nerespectarea normelor sanitaro-igienice în unitățile de alimentație publică și în sistemul de comerț cu produse alimentare, comercializarea produselor ușor alterabile în stradă, lipsa cunoștințelor și deprinderilor igienice a populației, inclusiv copiilor, gradul scăzut de transmitere a cunoștințelor igienice și formarea deprinderilor igienice în populația generală, și în deosebi în rândul copiilor, favorizează și menţine situaţia epidemică nefavorabilă și declanșarea posibilelor izbucniri de focare epidemice prin HVA în colectivităţi și printre populaţia republicii.

Hepatita virală A este o boală contagioasă umană, provocată de virusul hepatitei A care se manifestă prin afectarea ficatului şi evoluţie ciclică, benignă, cu intoxicaţie de scurtă durată, dereglări ale tractului digestiv, în special a funcţiei ficatului, cu/sau fără icter, restabilirea rapidă a funcţiei hepatice şi pronostic favorabil.

Sursă de infecţie, pot servi bolnavul cu formă tipică (icterică) sau atipică (frustă, anicterică, sub-clinică şi inaparentă), şi persoanele infectate aparent sănătoase.

 Mecanismul de transmitere a VHA este predominant fecal-oral, şi în mod direct, prin intermediul mâinilor murdare sau indirect, prin  intermediul diferitor obiecte din mediul ambiant sau consumul de apă și alimente  contaminate.

Perioada de incubație – de la 7 pînă la 50 zile, frecvent 15-30 zile. Eliminarea virusului de la bolnav (contagiozitatea) în mediul extern începe în ultimele 10-15 zile ale perioadei de incubație, se menține pe tot parcursul perioadei prodromale  și se termină la 6-a- a 7-a zi după începutul icterului. Însă, în cazuri cu forme grave – până la finele celei de a 2-a săptămânî de icter.

 Simptomele hepatitei virale A sunt: slăbiciune generală, cefalee, scăderea apetitului, grețuri, vome, dureri abdominale și alte tulburări digestive (diaree, constipație). Deseori, debutul este similar unei intoxicații alimentară sau viroze respiratorii. Semne importante, specifice HVA – urina de culoare  închisă, scaun decolorat, sclerele și pielea de culoare galbenă.

Persistenţa tendinţei de agravare a situației epidemiologice prin HVA, impune intensificarea măsurilor de control şi răspuns, precum:

•  Dezinfecția profilactică a surselor de aprovizionare centralizată cu apă și a fântânilor publice pentru asigurarea populației cu apă potabilă de calitate sigură;
• Amenajarea poligoanelor pentru stocarea și evacuarea deșeurilor menajere. Organizarea și realizarea măsurilor de igienizare şi salubrizare a localităţilor, gospodăriilor şi instituțiilor;
•  Asigurarea regimului în instituțiile de învățământ preuniversitar conform Regulilor şi normelor sanitaro-epidemiologice “Igiena instituţiilor de învățământ primar, gimnazial şi liceal”, aprobate prin Hotărîrea medicul-şef sanitar de stat al Republicii Moldova  21 din 29.12.2005, cu asigurarea condițiilor de respectare a igienei pentru copii și personal prin asigurarea funcționalității sistemelor interioare de apeduct și canalizare și procurarea remediilor  pentru igienizare (săpun lichid, detergenți, dezinfectante etc.);
•  Asigurarea permanentă a respectării regulamentelor sanitare în instituţiile şi locurile publice, unităţile economice, de comerț și alimentație publică;
•  Adresarea la medic în cazul apariției semnelor caracteristice HVA, diagnosticarea precoce, izolarea și tratamentul bolnavilor.

Atenţie! Hepatita virală A poate fi evitată:

•  Spălaţi minuţios mâinile, cu apă și săpun, întotdeauna după toaletă si înainte de masă;
•  Consumaţi doar apă potabilă de calitate, din surse sigure sau îmbuteliată;
•  Spălaţi fructele și legumele înainte de consum;
•  Evitaţi contactul cu persoanele bolnave;
•  Igienizaţi locuința și gospodăria.

Serviciul de presă şi relaţii cu publicul
022574700

Pentru mai multe informații,
apelaţi la tel.022574503; 022725274

  • În perioada 01.01– 16.12.2019, au fost înregistrate 90 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 23 au fost de import. Din numărul total de cazuri de rujeolă, 40 au fost înregistrate în perioada 01.06-30.07.2019. Au fost confirmate alte 2 cazuri de rujeolă înregistrate la copiii contacți cu cazul recent confirmat din Chișinău. Alte 2 cazuri suspecte la rujeola au fost înregistrate în Chișinău, la o persoană, în vârstă de 32 ani şi respectiv, la un copil cu vârsta de 1 an, nevaccinat. Cazurile se află în proces de investigare. Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău–58 cazuri, Drochia–18 cazuri, Ocnița–6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni–2 cazuri, Edineț–1 caz, Stefan Vodă–1 caz, Glodeni – 1 caz și Dondușeni – 1 caz. Pe parcursul anului 2018 au fost înregistrate 340 de cazuri confirmate de rujeolă.  VACCINUL ÎMPOTRIVA  RUJEOLEI  PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.