Situația epidemiologică prin gripă, IACRS și SARI, în perioada 01.10.18-30.12.18

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) continuă supravegherea epidemiologică a gripei, infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și infecțiilor respiratorii acute severe (SARI) și monitorizarea circulației virusurilor gripali la nivel teritorial și național.

Conform datelor epidemiologice din teritoriile administrative, în săptămâna 52/2018 (24.12.18-30.12.18), morbiditatea prin IACRS a constituit 190,12 cazuri la 100.000 populație, fiind mai jos de pragul epidemic (315,88 la 100.000 populație), atestându-se o descreștere cu 18,0% în comparație cu săptămâna 51 (17.12.18-23.12.18).

În săptămâna 52/2018 au fost înregistrate 15 cazuri de gripă sezonieră, inclusiv 8 confirmate de laborator (5 – A(H1N1)pdm09 și 3 – A(H3N2)). În perioada 01.10.18-30.12.18 (săptămâna 40-52/2018) au fost înregistrate: 48 cazuri gripă, inclusiv 15 în săptămâna 52/2018; 100326 cazuri IACRS, inclusiv 6751 în săptămâna 52/2018; și 5371 cazuri SARI, inclusiv 506 în săptămâna 52/2018. Ponderea cazurilor SARI, din numărul total de internări în instituțiile medicale, indiferent de cauză, a variat între 2,9% – 6,0%.

În săptămânile 40/2018-52/2018, în Laboratorul virusologic din cadrul ANSP au fost investigate la prezența virusurilor gripale și non-gripale, prin metoda molecular biologică, 328 probe de la persoane cu infecții respiratorii virale acute (inclusiv 26 probe în săptămâna 52/2018), cu rezultatul pozitiv la prezența virusurilor gripale în 21 probe (15 – A(H1N1)pdm09 și 6 – A(H3N2)). A fost confirmată prezența virusurilor non-gripale (Rhinovirus, Adenovirus, Coronavirus, Bocavirus, etc) la 67 persoane.

În perioada de referință a fost înregistrat un caz de deces, persoana de genul femenin, 63 ani, r. Râșcani, cu diagnosticul: gripa tip A(H1N1)pdm09, infecție respiratorie acută bacteriană cu traheobronșită, pneumonie bilaterală, edem pulmonar și cerebral, șoc toxic infecțios. Prezența maladiilor cronice concomitente.

În republică continuă imunizarea contingentelor profesionale și cu risc sporit de îmbolnăvire și dezvoltare a complicațiilor post-gripale cu vaccin antigripal donat de ”The Task Force for Global Health”.

Beneficiază de vaccinare antigripală următoarele contingente:

A. Copii și adulții expuși unui risc înalt al complicațiilor cauzate de gripă:

I. Copii cu maladii cronice:

  1. astm bronşic;
  2. insuficienţă renală, hepatică, respiratorie, cardio-vasculară;
  3. diabet zaharat;
  4. patologii imunodeficitare, inclusiv HIV/SIDA;
  5. trataţi îndelungat cu preparate ce conţin acid salicilic;
  6. trataţi periodic cu medicamente imunodepresante, citostatice, iradiere, doze înalte de corticosteroide;
  7. recipienţi ai organelor transplantate;
  8. bolnavi prin tuberculoză şi contacţi din focarele de tuberculoză;
  9. din instituțiile rezidențiale (case de copii, școli internat, sanatorii, centre de plasament temporar, etc.).

II. Adulții cu maladii cronice:

  1. astm bronşic;
  2. insuficienţă renală, hepatică, respiratorie, cardio-vasculară;
  3. diabet zaharat;
  4. patologii imunodeficitare, inclusiv HIV/SIDA;
  5. trataţi periodic cu medicamente imunodepresante, citostatice, iradiere, doze înalte de corticosteroide;
  6. recipienţi ai organelor transplantate;
  7. bolnavi prin tuberculoza;
  8. bătrâni și invalizii instituționalizați în aziluri.

B. Contingente cu risc sporit de îmbolnăvire și de importanță publică majoră pentru răspuns la epidemia de gripă:

  1. lucrători ai instituţiilor medico-sanitare publice, inclusiv CNAM;
  2. lucrători ai instituţiilor medico-sanitare ale altor ministere, departamente;
  3. lucrători ai instituţiilor de sănătate publică;
  4. studenţii, rezidenţii şi cadrul didactic din USMF ”N.Testemiţanu” planificaţi a fi antrenaţi în acordarea asistenţei medicale bolnavilor în caz de epidemie de gripă;
  5. studenţii şi cadrul didactic a colegiilor de medicină planificaţi a fi antrenaţi în acordarea asistenţei medicale bolnavilor în caz de epidemie de gripă;
  6. efectivul Poliției de Frontieră care activează în punctele de trecere a frontierei;
  7. personalul Serviciului Vamal din punctele de trecere a frontierei;
  8. efectivul MAI planificat a fi antrenat în efectuarea măsurilor antiepidemice în focarele de gripă;
  9. efectivul Armatei Naţionale planificat a fi antrenat în efectuarea măsurilor antiepidemice în focarele de gripă;
  10. efectivul Trupelor de Carabinieri planificat a fi antrenat în efectuarea masurilor antiepidemice în focarele de gripă;
  11. personalul instituţiilor de asistenţă socială;
  12. personalul instituțiilor rezidențiale pentru copii (case de copii, școli internat, sanatorii, centre de plasament temporar, etc.);
  13. personalul azilurilor pentru bătrâni şi invalizi;
  14. echipajele aeronavelor şi lucrătorii din aeroport implicaţi în deservirea pasagerilor;
  15. personalul Serviciului Situaţii Excepţionale, organelor de conducere din administraţia publică centrală, locală antrenat în efectuarea masurilor antiepidemice.

Beneficiile imunizării împotriva gripei sunt: reducerea riscului de îmbolnăvire, apariţiei formelor severe de boală și reducerea numărului îmbolnăvirilor, vizitelor la medici, pierderilor zilelor de muncă sau de studii, precum și prevenirea spitalizării şi deceselor cauzate de gripă.

Pentru evitarea îmbolnăvirilor, depistarea precoce, izolarea timpurie și tratamentul bolnavilor cu gripă și infecții respiratorii virale acute se impune conștientizarea de către populație a faptului că, pentru prevenirea răspândirii acestor infecții, trebuie să fie asigurată respectarea regulilor de conduită şi măsurilor de protecţie individuală şi colectivă, precum:

*   adresarea la medic la apariţia primelor simptome de boală compatibile cu gripa, IACRS şi SARI;
*   izolarea bolnavilor la domiciliu, în caz de necesitate –  spitalizarea;
*   evitarea contactului bolnavilor cu persoanele cu risc sporit de infectare: femeile gravide, persoanele imuno-compromise, bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni cronice ale aparatului respirator, diabet zaharat, obezitate etc.;
*   folosirea măştilor de protecţie de către personalul medical și la domiciliu care asistă bolnavii (inclusiv cei care recoltează probe);
* igiena personală, inclusiv igiena mâinilor;

*  spălatul pe mâini cu apă şi săpun sau cu soluţii dezinfectante, după contactul cu bolnavii sau cu obiectele contaminate de aceştia (inclusiv şerveţelele de unică folosinţă) prin tuse sau strănut;
*   acoperirea gurii şi a nasului cu şerveţele de unică folosinţă în timpul tusei şi strănutului;
*   stocarea şerveţelelor şi a măştilor folosite în containere închise (biohazard în cazul personalului medical);
*   evitarea aglomeraţiilor (spectacole, transport în comun, competiţii sportive, congrese, conferinţe) de către persoanele cu risc crescut în timpul episodului epidemic;
*   triajul epidemiologic în unităţile preşcolare şi preuniversitare, reţinerea la domiciliu de către părinţi a copiilor cu afecţiuni respiratorii acute, febrile;
*   acordarea asistenţei medicale la domiciliu copiilor mici, persoanelor în etate şi bolnavilor cronici care solicită asistenţă în timpul episodului epidemic;

*  profilaxia specifică a gripei a contingentelor prioritare cu risc sporit de îmbolnăvire prin gripă și dezvoltare a complicațiilor post-gripale.
Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media 022 574-580

Informații suplimentare: tel. 022-72-52-74/ 022-73-73-22

În perioada 01.01.2018 – 17.01.2019, în total, au fost înregistrate 341 cazuri confirmate de rujeolă.
O creștere a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în perioada 01.08-31.08.2018, fiind înregistrate 234 cazuri confirmate de rujeolă. În perioada 01-30.09.2018 au fost înregistrate 32 cazuri de rujeolă, în perioada 01-30.10.2018 - 9 cazuri, în perioada 01-30.11.2018 - 24 cazuri de rujeolă, iar între 01-31.12.2018 - 4 cazuri de rujeolă.
În perioada 01-13 ianuarie 2019, cazuri suspecte de rujeolă nu au fost înregistrate. La 14 ianuarie, a fost confirmat, prin diagnostic de laborator, un caz de rujeolă. Este vorba despre un copil din mun. Chişinău, care a revenit după o călătorie în Ucraina.
Teritoriile afectate de rujeolă, de la 01 ianuarie 2018 până în prezent: Ceadâr-Lunga – 164 cazuri, Vulcănești – 35 cazuri, Drochia – 21 cazuri, Soroca - 35 cazuri, Ungheni - 20 cazuri, Chișinău – 17 cazuri, Taraclia -12 cazuri, Cahul – 10 cazuri, Cantemir – 10 cazuri, Ocnița – 7 cazuri, Nisporeni – 4 cazuri, Glodeni – 3 cazuri, Hâncești – 1 caz, Râșcani – 1 caz și Tiraspol – 1 caz.
Informația a fost actualizată la 17.01.2019.
Atenție! Pe teritoriul țării se menține cod galben privind riscul de răspândire a rujeolei, dar cu același grad sporit de vigilență.
VACCINUL ÎMPOTRIVA RUJEOLEI PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!

  1. ro3

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.