Centrul de Încercări de Laborator al Direcției DLSP din cadrul ANSP acreditat conform cerințelor versiunii noi a standardului SM EN ISO/IEC 17025:2018

Siguranța alimentară, contribuția fiecăruia! — tema primei ediții a Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare

La 7 iunie curent, va fi marcată și desfășurată prima ediție a Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare cu tema Siguranța alimentară, contribuția fiecăruia, pentru a sensibiliza şi îndemna populaţia la acțiuni de prevenire, detectare și gestionare a riscurilor alimentare care vor contribui la securitatea alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricolă și dezvoltarea durabilă. Prin decizia Adunării Generale a ONU din decembrie 2018, s-a convenit că, începând cu anul 2019, anual, să fie marcată Ziua Mondială a Siguranței Alimentare.

Pentru menținerea vieții și promovarea unui mod de viaţă sănătos, accesul la cantități suficiente de alimente sigure și bogate nutritiv este esențial. Însă, datele OMS denotă că alimentele contaminate cu bacterii periculoase, virusuri, paraziți sau substanțe chimice provoacă peste 200 de diferite de boli — de la diaree la cancere; anual, se îmbolnăvesc cca. 600 milioane oameni (sau o persoană din zece), dintre care 420 mii mor; 40% dintre copiii cu vârsta până la 5 ani sunt afectați de boli de origine alimentară, decedând — 125 mii din ei.

În domeniul siguranței alimentare, în Republica Moldova o problemă esențială o constituie organizarea alimentației copiilor. O atenție sporită se acordă comportamentului alimentar, care se formează în familie și continuă în instituțiile de educație. Un pericol iminent pentru sănătatea copiilor îl prezintă consumul alimentelor nesănătoase — cu un conținut sporit de sare, zahăr și grăsimi (dulciurile, fast-food-urile, sticksurile, snacksurile, alunele, pesmeţii, etc. Pe parcursul vieții, acestea ar putea favoriza hipercolesteremia, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, osteoporoza şi cancerul.

În Republica Moldova se înregistrează, anual, cca.18-20 mii cazuri de BDA, inclusiv în jur de 10 decese, inclusiv copii sub 5 ani şi adulţi, iar în 65-76% de cazuri sunt afectați copiii de 0-17 ani și, anual, izbucnesc cca 22 focare epidemice cu implicarea unui număr de la 5-10 până la 300 bolnavi.

Salmonella, Campylobacter și Escherichia coli enterohemoragică sunt agenții patogeni alimentari care cel mai frecvent afectează milioane de oameni anual, cu consecințe grave, fatale, manifestându-se prin febră, cefalee, greață, vărsături, dureri abdominale și diaree. Focare de salmoneloză sunt provocate prin consumul de ouă, carnea păsărilor de curte și alte produse de origine animală. Infecțiile alimentare cu Campylobacter sunt cauzate de lapte crud, de păsări și de apă potabilă. Escherichia coli enterohemoragică se asociază cu lapte nepasteurizat, carnea nepreparată termic, fructele şi legumele proaspete nespălate. Infecția cu Listeria provoacă avorturi spontane la femeile gravide sau moartea copiilor nou-născuți prin consumul lactatelor nepasteurizate. Vibrio cholerae afectează oamenii prin apa sau alimentele contaminate, provocând dureri abdominale, vărsături și diaree apoasă profundă, care pot duce la deshidratare severă și moarte. În focarele de holeră, orezul, legumele și unele tipuri de fructe de mare au fost căile de transmitere a infecției.

Dintre produsele chimice cele mai relevante sunt toxinele naturale și poluanții de mediu. Poluanți organici persistenți (POP) se acumulează în mediu și în organismul uman, iar dioxinele și bifenilii policlorurați (PCB), subproduse nedorite ale proceselor industriale și incinerării deșeurilor, persistă în mediul înconjurător în întreaga lume acumulându-se în lanțurile alimentare de animale. Fiind extrem de toxice, dioxinele provoacă probleme de reproducere și dezvoltare, afectează sistemul imunitar, interferează cu hormonii și pot dezvolta cancer.

Povara bolilor de origine alimentară pentru sănătatea publică și economie rămâne a fi subestimată din cauza raportării insuficiente privind infecțiile alimentare și a dificultății de a stabili relații de cauzalitate între contaminarea alimentelor și boala sau moartea care rezultă.

OMS, în comun cu FAO, cu Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și alte organizații internaționale întreprind activități pentru a asigura siguranța alimentară de-a lungul întregului lanț alimentar — de la producție la consum.

Notă: Cinci principii cheie ale alimentației sigure le puteți descărca pentru derulare pe ecranele LED:https://www.who.int/foodsafety/areas_work/food-hygiene/5Keys-Video/en/, iar posterul „Cinci mesaje pentru siguranța alimentației”  îl puteți prelua de pe pagina web:http://ansp.md/wp-content/uploads/2019/04/5-mesaje-cheie-pentru-siguranta-alimentatiei-2019.pdf

Serviciul informare și comunicare cu mass-media 022 574-580

În perioada 01.01–22.08.2019, au fost înregistrate 70 cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 22 au fost cazuri de import.
În total, 40 de cazuri de rujeolă din numărul total au fost înregistrate în perioada 01.06-30.07.2019.
Cazul suspect la rujeolă înregistrat în r.Cantemir este negativ. Alte 3 cazuri suspecte la rujeolă au fost înregistrate în mun. Chișinău, la persoane nevaccinate, cu vârste cuprinse între 0 - 31 ani, care s-au aflat în contact cu persoane la care recent a fost confirmată rujeola. Cazurile se află în proces de investigare.

Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău – 40 cazuri, Drochia – 18 cazuri, Ocnița – 6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni – 1 caz, Edineț – 1 caz, Ştefan Vodă – 1 caz și Glodeni - 1 caz.

Pe parcursul anului 2018 au fost înregistrate 340 cazuri confirmate de rujeolă.
Informația a fost actualizată la 22.08.2019

VACCINUL ÎMPOTRIVA RUJEOLEI PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!




  1. ro3

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.