Luna noiembrie este dedicată informării și conștientizării riscurilor asociate consumului de alcool în scopul prevenirii accidentelor și traumelor cauzate de consumul de alcool   

Privind situația epidemiologică prin Hepatita Virală A și măsurile de control ce se impun

După o perioadă de 10 ani de stabilitate epidemiologică în hepatita virală A (HVA) în Republica Moldova, începând cu anul 2013 și până în prezent se manifestă o activizare a procesului epidemiologic în HVA.
Conform clasificației OMS Republica Moldova este zonă cu endemicitate intermediară la HVA. Procesul epidemic prin HVA se caracterizează printr-o evoluție ciclică, determinată de sporirea morbidităţii la fiecare 8-10 ani (ultima majorare – în anii 2003-2005) și sezonalitate în lunile octombrie – decembrie.
În perioada ianuarie – iulie 2016 se atestă o creștere a cazurilor de îmbolnăvire cu HVA. Astfel, în această perioadă, în teritoriile din dreapta Nistrului sunt înregistrate 235 cazuri de HVA (7 luni 2015 -133 cazuri), inclusiv copii – 201 și 105, respectiv. Ponderea copiilor de vârstă 0-17 ani în structura de vârstă constituie 85,5% din numărul total a bolnavilor cu HVA.
Cazurile de HVA se înregistrează: mun. Bălți-3 cazuri și mun. Chișinău-2; raioanele Șoldănești – 48, Florești – 44, Rezina – 29, Cantemir – 28, Fălești – 18, Anenii-Noi – 16, Soroca – 13, Orhei – 6, Leova și Telenești – câte 5, Rîșcani – 4, Briceni și Drochia – câte 3, Edineț și Ungheni – câte 2 cazuri, Ialoveni, Nisporeni, Ocnița şi Ştefan Vodă – câte un caz.
Conform datelor parvenite din CSP teritoriale, cazuri de HVA se înregistrează în rândul copiilor care frecventează instituții preșcolare și în rândurile elevilor. Astfel, în grădinița de copii din s. Porumbeşti s-au înregistrat – 9 cazuri, s. Lărguța – 1 caz, rl. Cantemir; s. Chipeșca-5 cazuri, s. Răspopeni- 2 cazuri, rl. Șoldănești; s. Pugăceni-2 cazuri, s. Șerpeni-1 caz, rl. Anenii-Noi; s. Bahrin-3 cazuri, s. Risipeni și s. Tîra – câte 2 cazuri, câte 1 caz în s. Ghindești, s. Hrubna, s. Napadova și s. Prodănești, rl. Florești; s. Echimăuți-2 cazuri și Cinișeuți -1 caz, rl. Rezina.
În rândul elevilor hepatita virală A se înregistrează în s. Chipeşca, rl. Șoldănești – 14 cazuri; s. Taxobani -8 cazuri, rl Făleşti, s. Ciripcău – 9 cazuri, s. Caşunca-3 cazuri, s. Bahrineşti – 3 cazuri, rl. Florești; s. Echimăuţi, rl. Rezina – 11 cazuri și altele.
Informațiile prezentate de CSP teritoriale denotă necorespunderi la indicatorii microbiologici în 50,8% probe de apă (inclusiv 19,35% depistați colifagi), colectate din sursele de alimentaţie cu apă (centralizate și fântâni de mină) din s. Puhăceni, în 23% probe din s. Serpeni, rl. Anenii – Noi; în 46% probe (depistat Enterococcus faecalis) din s. Porumbești, rl. Cantemir; în 44,4% probe (inclusiv 33,3% depistați colifagi) din s. Voloave, în 40% probe (inclusiv 30% depistați colifagi) din s. Parcani, în 50% probe din s. Soloneț, în 55,5 % probe din s. Rădi- Cereșnoveț, rl. Soroca; în 33,3% probe din s. Caşunca, în 40% probe din s. Băhrineşti, în 25% probe din s. Hîrtop, în 40% probe din s. Ciripcău, rl. Florești; în 33,3 % probe in s. Unteni, în 50 % probe din s. Risipeni, în 50 % probe din s. Taxobeni, rl. Fălești.
Evoluţia multianuală a procesului epidemic prin HVA cu perioade de creştere epidemică la 8-10 ani a cazurilor, în condiții insalubre a localităților, gospodăriilor, teritoriilor instituțiilor de învățământ, aprovizionării nesatisfăcătoare a populației cu apă potabilă de calitate, lipsa condițiilor pentru respectarea regimului igienic în instituțiile preșcolare și de învățământ preuniversitar, nerespectarea regulilor sanitaro-igienice în unitățile de alimentație publică și în sistemul de comerț cu produse alimentare, lipsa cunoștințelor igienice a populației și copiilor, gradul scăzut de transmitere a cunoștințelor igienice și formarea deprinderilor igienice în populația generală și în deosebi la copii, favorizează și menţine situaţia epidemică nefavorabilă și declanșarea posibilelor izbucniri în colectivităţi și localități a HVA.
Hepatita virală A este o boală contagioasă umană, produsă de virusul hepatitei A (VHA) care se caracterizează prin afectarea ficatului cu evoluţie ciclică, benignă şi se manifestă clinic prin intoxicaţie de scurtă durată, dereglări ale tractului digestiv, în deosebi ale funcţiei ficatului, cu sau fără icter, cu restabilirea rapidă a funcţiei hepatice şi pronostic favorabil. Ca sursă de infecţie poate servi atât omul bolnav cu formă tipică (icterică) şi atipică (frustă, anicterică, subclinică şi inaparentă), cât şi omul aparent sănătos.
Mecanismul de transmitere a VHA este predominat fecal-oral și poate fi transmis în mod direct prin intermediul mâinilor murdare sau în mod indirect prin intermediul diferitor obiecte din mediul ambiant sau consumul de apă și alimente contaminate.
Perioada de incubație este de la 7 până la 50 zile, mai frecvent 15-30 zile. Contagiozitatea bolnavului, adică eliminarea virusului în mediul extern începe în ultimele 10-15 zile ale perioadei de incubație, se menține pe tot parcursul perioadei prodromale și se termină la a 6-a a 7-a zi după apariţia icterului, iar in forme grave – până la finele celei de a 2-a săptămâni de icter.
Simptomele hepatitei virale A sunt: slăbiciune generală, cefalee, scăderea apetitului, grețuri, vome, dureri abdominale și alte tulburări digestive (diaree, constipație). Deseori, debutul este asemănător cu o intoxicație alimentară sau cu o viroză respiratorie. Semne ale acestei infecții sunt urina de culoare închisă, scaunul decolorat, sclerele ochilor si pielea de culoare galbenă.
În legătură cu agravarea situației epidemiologice, în scopul intensificării măsurilor de control şi răspuns la hepatita virală A sunt necesare:
* Efectuarea dezinfecției profilactice a surselor de aprovizionare centralizată cu apă și a fântânilor publice în contextul asigurării populației cu apă potabilă sigură;
* Amenajarea poligoanelor pentru stocarea și evacuarea deșeurilor menajere. Organizarea și realizarea măsurilor de igienizare şi salubrizare a localităţilor, gospodăriilor şi instituțiilor;
* Pregătirea instituțiilor de învățământ către noul an de şcolar în conformitate cu cerințele Regulilor şi normelor sanitaro-epidemiologice “Igiena instituţiilor de învățământ primar, gimnazial şi liceal”, aprobate prin Hotărîrea medicului-şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr.21 din 29.12.2005, cu asigurarea condițiilor de respectare a igienei pentru copii și personal prin asigurarea funcționalității sistemelor interioare de apeduct și canalizare și procurarea substanțelor pentru igienizare (săpun lichid, detergenți, dezinfectanți, etc.);
* Adresarea la medic în cazul apariției semnelor caracteristice HVA, diagnosticarea precoce, izolarea și tratamentul bolnavilor cu HVA.
HVA poate fi prevenită prin:
* spălatul întotdeauna a mâinilor cu apă și săpun după toaletă si înainte de masa;
* consumul doar de apa potabilă de calitate din surse sigure sau îmbuteliată;
* spălarea fructelor și legumelor înainte de consum;
* evitarea contactului cu persoane bolnave;
* igienizarea locuinței și gospodăriei.

Serviciul de presă
tel.: 022 574 700

Pentru informații suplimentare
apelaţi la tel 022 926 950

  • În perioada 01.01– 14.11.2019, au fost înregistrate 81 cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 23 au fost cazuri de import. Din numărul total de cazuri de rujeolă – 40 cazuri au fost înregistrate în perioada 01.06-30.07.2019. Un caz de rujeolă a fost confirmat la un copil cu vârsta de 1 an 3 luni, nevaccinat, din Chișinău.   Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău–50 cazuri, Drochia–18 cazuri, Ocnița–6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni–1 caz, Edineț–1 caz, Stefan Vodă–1 caz, Glodeni – 1 caz și Dondușeni – 1 caz.   În perioada anului 2018 au fost înregistrate 340 cazuri confirmate de rujeolă.   VACCINUL ÎMPOTRIVA  RUJEOLEI  PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.