“Niciodată prea devreme, niciodată prea târziu” – este genericul Zilei mondiale a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice

BBB

Ziua mondială a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC) este marcată la Inițiativa Globală pentru Bolile Pulmonare Obstructive Cronice (GOLD), în colaborare cu profesioniștii din domeniul sănătății și grupurile de pacienți cu BPOC din întreaga lume, la 21 noiembrie, în acest an fiind la a 16-a ediție. „Niciodată prea devreme, niciodată prea târziu” – tema selectată pentru anul 2018, iar diverse asociații și grupuri cu tangență la BPOC, din peste 50 de țări, organizează activități de sensibilizare, de creștere a gradului de conștientizare și de îmbunătățire a situației în cazul pacienților care suferă de BPOC, care implică întâlniri programate, teste pentru funcțiile pulmonare, sesiuni de educație privind renunțarea la fumat, discuții la radio și TV cu privire la BPOC.

Statisticile arată că numai în 2012 au murit mai mult de 3 milioane de persoane de BPOC, constituind 6% din totalul deceselor la nivel global. Se estimează că, în deceniile următoare, din cauza expunerii continue la factorii de risc și îmbătrânirea populației, mortalitatea cauzată de BPOC ar putea crește până la o prevalență globală de 11,7%. Se estimează că în următorii 30 de ani, numai din cauza creșterii prevalenței fumatului în țările în curs de dezvoltare și îmbătrânirea populațiilor din țările cu venituri ridicate, prevalența BPOC va crește cauzând anual, până în 2030, câte cca 4,5 milioane de decese. În țările europene cca 4-10% dintre adulți au BPOC, iar din cauza consumului crescut de tutun în rândul femeilor din țările cu venituri ridicate, boala afectează aproape în mod egal atât bărbații, cât și femeile. În R.Moldova, în ușoară creștere este mortalitatea populației prin bronșita cronică obstructivă – dacă în anul 2016 mortalitatea cauzată de BPOC a constituit 19,4 cazuri la 100 mii locuitori, în anul 2017 a sporit până la 20,0 cazuri la 100 mii populație.                     

BPOC este o boală obișnuită, prevenibilă și tratabilă, care se manifestă prin simptome respiratorii persistente și de limitare a fluxului de aer, datorate anomaliilor căilor respiratorii și/sau alveolare, de obicei provocate de o expunere semnificativă la particule sau gaze nocive. La nivel mondial, fumatul se consideră factorul de risc cel mai frecvent întâlnit pentru BPOC. Însă pot dezvolta boala și nefumătorii. Clinic, BPOC se manifestă prin dispneea cronică și progresivă, tuse, producția de spută, respirație șuierătoare, presiune în piept, oboseală, scădere în greutate, anorexie, sincopă, fracturi la nivelul coastelor, depresie, anxietate.

Instrumentul de referință care stă la baza aplicării planurilor eficiente de gestionare a bolilor și cele mai bune practici pentru îngrijirea persoanelor care trăiesc cu BPOC, este ultima ediție a Strategiei globale pentru diagnosticare, management și profilaxie BPOC actualizată recent pentru anul 2019. Această prevede și recomandă pe termen scurt utilizarea managementului interprofesional la toate nivelurile de îngrijire și oferă noi dovezi pentru reabilitarea pulmonară și îngrijirea paliativă a pacienților cu BPOC.

Printre măsurile de prevenire se numără renunțarea la fumat, consilierea și vaccinarea. Dacă resursele și timpul efectiv sunt dedicate renunțării la fumat, pot fi obținute rate de succes pe termen lung de până la 25%. Vaccinul antigripal, administrat în perioadă pre-sezon poate reduce bolile grave, cum ar fi infecțiile căilor respiratorii inferioare, care necesită spitalizare și cazurile de deces la pacienții cu boli cronice, inclusiv cu BPOC. Rețineți! Vaccinul pneumococic este recomandat pacienților cu vârsta ≥ 65 de ani și persoanelor mai tinere cu BPOC, la care persistă alte maladii cronice ale inimii sau plămânilor.

Notă: Activitatea OMS privind bolile pulmonare obstructive cronice implică conjugarea eforturilor globale de prevenire și control al bolilor netransmisibile, în scopul sensibilizării cu privire la epidemia globală a bolilor netransmisibile; creării mediilor mai sănătoase; reducerii factorilor de risc, cum ar fi fumatul tutunului și expunerea la fumatul pasiv, poluarea aerului interior și exterior, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică; oferirii unei mai mari atenții accesului și acordării asistenței medicale calitative persoanelor vârstnice; efectuării mai multor studii pentru dezvoltarea bunelor practici pentru diagnosticul și tratamentul BPOC.

Serviciul de informare și comunicare cu mass-media 022 574-580

Pentru mai multe detalii apelați 022 574-573

În perioada 01.01.2018 – 17.12.2018, au fost înregistrate 337 cazuri confirmate de rujeolă.
O creștere a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în perioada 01.08-31.08.2018, fiind înregistrate 234 cazuri confirmate de rujeolă. În perioada 01-30.09.2018 au fost înregistrate 32 cazuri de rujeolă, în perioada 01-30.10.2018 - 9 cazuri, iar în perioada 01-30.11.2018 - 24 cazuri de rujeolă.
În perioada 01- 17 decembrie, prin investigații de laborator, a fost confirmat un caz de rujeolă în raionul Soroca, s. Cosăuți.
Teritoriile afectate de rujeolă, de la 01 ianuarie până în prezent: Ceadâr-Lunga – 164 cazuri, Vulcănești – 35 cazuri, Drochia – 21 cazuri, Soroca - 32 cazuri, Ungheni - 20 cazuri, Chișinău – 16 cazuri, Taraclia -12 cazuri, Cahul – 10 cazuri, Cantemir – 10 cazuri, Ocnița – 7 cazuri, Nisporeni – 4 cazuri, Glodeni – 3 cazuri, Hâncești – 1 caz, Râșcani – 1 caz și Tiraspol – 1 caz.
Informația a fost actualizată la 17.12.2018.
Atenție! Pe teritoriul țării se menține cod galben privind riscul de răspândire a rujeolei, dar cu același grad sporit de vigilență.

VACCINUL ÎMPOTRIVA RUJEOLEI PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!

  1. ro3

© 2018 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.