Masa rotundă „Antibioticele – acces în bază de rețetă”, în cadrul Săptămânii Mondiale de conștientizare a rezistenței la antibiotice

DSC_7970

Agenția Națională pentru Sănătate Publică, la 15 noiembrie 2018, a găzduit masa rotundă cu tema „Antibioticele – acces în bază de rețetă”. Evenimentul a fost organizat sub egida Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în comun cu ANSP și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în parteneriat cu Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Asociația Farmaciștilor din R.Moldova, Asociația Studenților Farmaciști din R.Moldova și instituțiile medico-sanitare.

Specialiștii epidemiologi, farmaciști, clinicieni, medici veterinari, profesori universitari și studenții farmaciști au dezbătut subiecte importante precum: disponibilitatea și accesul la antimicrobiene, cadrul normativ național și practicele de prescriere, eliberare și consumul antimicrobienelor, cunoștințele, deprinderile și comportamentul privind consumul irațional vizavi de sporirea rezistenței antimicrobiene.

DSC_8004Datele raportate bazate pe rezultatele studiului privind consumul de antibiotice în medicina umană, efectuat în baza metodologiei Organizației Mondiale a Sănătății (anii 2011-2014) a scos în evidență că în Republica Moldova, antimicrobienele pentru uz uman constituie circa 10% din volumul total al pieței de medicamente, consumul anual variind de la 21,3 doze zilnice definite (DDD) la 1000 locuitori/zi în 2011 până la 17,7 DDD în 2014. Datele comparative din 2011 pentru 29 țări din regiunea europeană denotă variaţia variaţia de la 15 DDD (Olanda, Norvegia) până la 43 DDD (Turcia), nivelul în Republica Moldova este mediu. Îngrijorător este faptul, că sunt în creștere ratele de consum al antibioticelor de generația a treia: Cefalosporine (de la 14,8% în 2011 la 20,7% în 2014) și Quinolone (de la 12,7% în 2011 la 17,1% în 2014), în anul 2014 în țară ponderea acestora constituind 37,8% din consumul total.

În domeniul medicinei veterinare, antibioticele sunt utilizate pentru tratament, combaterea bolilor și, în unele cazuri, ca promotori de creștere. Microorganismele, inclusiv cele rezistente la antimicrobiene, pot fi transmise de la animale la om, care ulterior, se pot răspândi în populația umană. Medicii veterinari și autoritățile naționale responsabile de siguranța alimentelor joacă un rol esențial în asigurarea unei utilizări raționale a antimicrobienelor în creșterea și menținerea sănătății animalelor, precum și în promovarea aderării la proceduri eficiente de igienă și de control al infecțiilor, menite să reducă necesitatea utilizării de antimicrobiene.

Rolul farmaciștilor în creșterea sensibilizării populației cu privire la utilizarea prudentă a antibioticelor este crucială, întrucât zilnic se află în contact direct cu pacienții când poate influența percepțiile și atitudinile acestora față de boala lor și față de nevoia de antibiotice percepută de aceștia.

Utilizarea rațională a antimicrobienelor este esențială pentru a limita rezistența antimicrobiană în domeniul uman și veterinar. Sunt necesare măsuri intersectoriale coordonate în vederea promovării utilizării raţionale a antimicrobienelor la om și animale pentru a reduce dezvoltarea rezistenței antimicrobiene și a menține eficiența antimicrobienelor.

Ce pot face LUCRĂTORII MEDICALI:

  • Preveniți infecțiile, asigurându-vă că mâinile, instrumentarul și locul de muncă sunt curate.
  • Asigurați-vă că pacienții dvs. sunt vaccinați la timp.
  • Dacă considerați că pacientul dvs. s-ar putea să aibă nevoie de antibiotice, efectuați testele de confirmare și selectați antibioticul potrivit.
  • Prescrieți și eliberați antibiotice doar atunci când acestea sunt absolut necesare.
  • Prescrieți și eliberați antibioticul potrivit, în doza potrivită și pentru o perioadă potrivită.

Ce pot face FARMACISTUL:

  • Inițierea dialogului cu pacientul (și cu medicul, dacă este necesar) pentru a afla mai multe detalii privind tratamentul.
  • Adresarea întrebărilor-cheie și oferirea informațiilor obiective și relevante privind medicația cu antibiotice.
  • Utilizarea surselor adiționale de informare și interpretare a acestora pentru a explica pacientului despre riscul utilizării iraționale a antibioticelor.
  • Responsabilizarea pacientului privind sănătatea lui și pericolul automedicației necontrolate.
  • Recomandarea adresării la medic, la necesitate.

Ce se poate face în SECTORUL AGRAR:

  • Asigurați-vă că antibioticele administrate animalelor – fie acestea producătoare de lapte și carne sau de companie – sunt folosite doar pentru controlul și tratarea bolilor infecțioase și doar sub supravegherea medicului veterinar.
  • Vaccinați animalele pentru a reduce necesitatea administrării antibioticelor și elaborați metode alternative de utilizare a antibioticelor la plante.
  • Promovați și aplicați bunele practici la toate etapele producerii și prelucrării alimentelor de origine animală sau vegetală.
  • Adoptați sisteme durabile, fortificând igiena, biosecuritatea și manipularea fără stres a animalelor.
  • Implementați standardele internaționale pentru folosirea responsabilă a antibioticelor, potrivit ghidurilor elaborate de OIE, FAO și OMS.

Ce poate face POPULAȚIA:

  • Folosește antibiotice doar dacă ți-au fost prescrise de un lucrător medical.
  • Urmează întotdeauna întreaga cură de tratament, chiar dacă te simți deja mai bine.
  • Nu folosi niciodată antibioticele rămase de la tratamentul precedent.
  • Nu împărți niciodată antibioticele cu alte persoane.
  • Adoptă măsuri de prevenire a infecțiilor, spălându-te frecvent pe mâini, evitând contactul cu persoanele bolnave și vaccinându-te la timp.

DSC_7983             DSC_7976

Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media 022 574-580

 

În perioada 01.01.2018 – 17.12.2018, au fost înregistrate 337 cazuri confirmate de rujeolă.
O creștere a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în perioada 01.08-31.08.2018, fiind înregistrate 234 cazuri confirmate de rujeolă. În perioada 01-30.09.2018 au fost înregistrate 32 cazuri de rujeolă, în perioada 01-30.10.2018 - 9 cazuri, iar în perioada 01-30.11.2018 - 24 cazuri de rujeolă.
În perioada 01- 17 decembrie, prin investigații de laborator, a fost confirmat un caz de rujeolă în raionul Soroca, s. Cosăuți.
Teritoriile afectate de rujeolă, de la 01 ianuarie până în prezent: Ceadâr-Lunga – 164 cazuri, Vulcănești – 35 cazuri, Drochia – 21 cazuri, Soroca - 32 cazuri, Ungheni - 20 cazuri, Chișinău – 16 cazuri, Taraclia -12 cazuri, Cahul – 10 cazuri, Cantemir – 10 cazuri, Ocnița – 7 cazuri, Nisporeni – 4 cazuri, Glodeni – 3 cazuri, Hâncești – 1 caz, Râșcani – 1 caz și Tiraspol – 1 caz.
Informația a fost actualizată la 17.12.2018.
Atenție! Pe teritoriul țării se menține cod galben privind riscul de răspândire a rujeolei, dar cu același grad sporit de vigilență.

VACCINUL ÎMPOTRIVA RUJEOLEI PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!

  1. ro3

© 2018 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.