Calitatea apei din fântâni – problemă de sănătate publică

Monitorizarea calităţii apei potabile, inclusiv din sursele descentralizate – fântânile de mină publice, constituie una dintre funcţiile prioritare ale Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1466 din 30.12.2016.

Rezultatele supravegherii calităţii apei potabile din sursele descentralizate (fântânile de mină) pe parcursul ultimilor 3 ani (a.2016 – 2018) denotă nivele înalte de neconformitate atât la parametrii chimici, cât şi la cei microbiologici. Această situaţie  este caracteristică apelor din pânza freatică şi este determinată, în primul rând, de lipsa sistemelor centralizate de canalizare, insalubritatea localităţilor, amplasarea latrinelor, WC-urilor şi gunoiştilor în imediata apropiere a fântânilor.

Necorespunderea probelor de apă la parametrii chimici devine tot mai alarmantă şi a constituit: 76,3% – în anul 2016, 78% – anul 2017 şi 80% – anul 2018. Tot mai precară devine calitatea apei după parametrii microbiologici, care pe an ce trece devine tot mai poluată din cauza implicării excesive a factorului uman (neconformitatea a constituit în a.2016 – 55%, în a.2017-57% şi 50% – în a.2018.

Substanţele cele mai poluante care depăşesc nivelele admisibile în apa potabilă caracteristice pentru fântânile din Republica Moldova sunt: conţinutul ridicat de nitraţi (CMA-50 mg/l), caracteristic pentru fântânile din întreaga ţară, care este rezultatul neglijării de către populaţie a principiului de respectare a curăţeniei, depozitării dejecţiilor animaliere, utilizării sporite a fertilizanţilor pe baza sărurilor de amoniu. Totodată, se atestă şi un conţinut sporit de fluor (CMA-1,5 mg/l) în raioanele: Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan-Vodă, Rîşcani şi Glodeni.

Ponderea probelor de apă neconforme Normelor sanitare după conţinutul de nitraţi a constituit în a.2018 – 60%, după conţinutul de fluor – 2,5%, conţinutul de bor – 0,2%. Conţinutul ridicat de bor în apa potabilă este cauzat, în special, de compoziţia fizico-chimică a solului şi de condiţiile geologice ale acestuia.

Conţinutul ridicat de nitraţi în apa potabilă determină apariţia şi dezvoltarea methemoglobinemiei la copiii nou-născuţi, iar conţinutul sporit de fluor în apa potabilă determină apariţia şi dezvoltarea fluorozei dentare, mai cu seamă la copii.

Ca urmare a contaminării componentelor mediului cu substanţe pe bază de azot (fertilizanţi) şi reziduuri de pesticide, tot mai frecvent sînt diagnosticate intoxicaţii acute exogene de etiologie chimică cu nitraţi, mai cu seamă în rândul copiilor. Astfel, în perioada anilor 2016-2018 în ţară au fost înregistrate 405 cazuri de intoxicaţii acute cu pesticide, inclusiv 14 cazuri soldate cu deces. Din numărul total de intoxicaţii, 144 cazuri sau 35,6% au revenit copiilor până la 18 ani, inclusiv 3 decese. Totodată, în perioada  evaluată, au fost notificate 44 cazuri de intoxicaţţii acute exogene cu nitraţi, dintre care 40 au fost înregistrate în rândul copiilor (91%).

ANSP recomandă populaţiei:

  1. Utilizarea apei din surse sigure de alimentare cu apă potabilă.
  2. Fierberea apei înainte de a fi consumată, în scopul evitării îmbolnăvirilor prin maladii transmisibile condiţionate de calitatea apei.
  1. Amenajarea fântânilor publice şi individuale cu respectarea zonei de protecţie sanitară de 50 m de la sursele de poluare.
  2. Curăţarea tălpii fântânii de nămol cu dezinfecţia ulterioară a fântânilor cu substanţe clorigene admise de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
  3. Pentru dezinfecţia fântânii, la 1 m3 de apă este necesară o cantitate de 100 -150 grame clor activ la 1 m3 de apă.

Serviciul informare şi comunicare cu mass-media 022 574-580

  • În perioada 01.01– 05.12.2019, au fost înregistrate 88 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 23 au fost de import. Din numărul total de cazuri de rujeolă, 40 au fost înregistrate în perioada 01.06-30.07.2019. Din 3 cazuri suspecte la rujeolă, înregistrate recent, la copii (Chișinău – 2 și Briceni – 1) a fost confirmat cazul din Briceni, cele 2 cazuri din Chișinău au fost infirmate. Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău–56 cazuri, Drochia–18 cazuri, Ocnița–6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni–2 caz, Edineț–1 caz, Ştefan Vodă–1 caz, Glodeni – 1 caz și Dondușeni – 1 caz. Pe parcursul anului 2018, au fost înregistrate 340 de cazuri confirmate de rujeolă. VACCINUL ÎMPOTRIVA  RUJEOLEI  PROTEJEAZĂ COPIII DE ACEASTĂ BOALĂ. PROTEJEAZĂ-TE PE TINE ȘI PE CEI DIN JUR!  

© 2019 Agenția Națională pentru Sănătate Publică.